Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a lansat un nou concept teoretic denumit „Decalajul Azazel” pentru a descrie riscurile generate de inteligența artificială. Acesta avertizează că ritmul de dezvoltare a tehnologiei depășește capacitatea societății și a statului de a impune reglementări adecvate. Fenomenul descrie prăpastia dintre capacitatea tehnologică pură și maturitatea organizațională pe care o dețin instituțiile de guvernanță în prezent.
Conceptul este inspirat din Cartea lui Enoh, făcând trimitere la mitul în care Azazel oferă tehnologii de luptă fără ca oamenii să aibă înțelepciunea etică necesară. Leonardo Badea subliniază că această asimetrie între viteza instrumentelor digitale și cea a normelor juridice creează vulnerabilități majore. În absența unei guvernanțe corecte, orice atac cibernetic autonom sau șoc tehnologic poate produce efecte disruptive asupra întregii economii globale.
Din punct de vedere macroeconomic, tranziția către o economie bazată pe inteligență artificială va impune presiuni pe finanțele publice prin necesitatea unor investiții masive. Deși acestea vor crește inițial datoria statelor, Leonardo Badea menționează că un euro investit în tehnologie poate genera un multiplicator fiscal superior investițiilor în infrastructură. Astfel, datoria publică poate deveni un motor de creștere economică pe termen lung, dacă proiectele rămân sustenabile.
Pentru a demonstra riscurile, prim-viceguvernatorul a utilizat simulări bazate pe modelul neoclasic Solow, prezentând trei scenarii economice distincte. Rezultatele arată că o accelerare agresivă a investițiilor în AI, fără o creștere paralelă a resurselor pentru guvernanță, este periculoasă. Dacă resursele alocate capitalului organizațional nu cresc de la 4% la 10% din producție, probabilitatea incidentelor tehnologice severe crește exponențial, putând reduce producția potențială cu până la 15%.
La nivel european, adoptarea AI Act este considerată un pas crucial pentru protecția cetățenilor în domenii sensibile, precum analiza bonității financiare. Totuși, Leonardo Badea precizează că reglementarea normativă nu este suficientă fără o cultură organizațională de gestionare a riscurilor în companiile tech. Aceasta ar trebui să fie similară cu standardele de siguranță aplicate istoric în industria nucleară sau în sectorul aviatic pentru a preveni erorile.
Integrarea inteligenței artificiale în infrastructurile critice ale societății marchează un salt istoric de productivitate, dar necesită un echilibru fin între inovație și control. Această evoluție tehnologică are loc într-un context în care piețele financiare și sectorul IT sunt sub observație constantă. De exemplu, Bursa de la București a închis recent pe creștere, în timp ce în sectorul IT se observă deja valuri de disponibilizări în orașe precum Cluj-Napoca.