Sistemele actuale de stocare a energiei utilizate în România vor necesita o înlocuire completă în jurul anului 2030. Această estimare a fost făcută de Virgiliu Ivan, directorul general al Dispeceratului Energetic Național (DEN), în cadrul evenimentului GET ALIVE! 2026 – BESS, organizat de Alive Capital la București. Oficialul subliniază că tehnologia de acum reprezintă prima generație de baterii industriale și că necesitatea de modernizare va apărea pe măsură ce experiența de operare va crește.
Problema principală vizează durata de funcționare a componentelor instalate în prezent. Conform declarațiilor lui Virgiliu Ivan, ciclul real de viață al bateriilor actuale este de aproximativ cinci ani. Din acest motiv, sectorul energetic va trebui să planifice trecerea către instalații de stocare de un alt nivel de performanță. Durata efectivă de utilizare a acestor echipamente depinde însă de multiple variabile, precum tehnologia specifică, numărul de cicluri de încărcare și descărcare, condițiile de operare și garanțiile oferite de producători.
Pentru a gestiona tranziția, directorul DEN susține dezvoltarea sistemelor cu tehnologie Grid-Forming. Această abordare permite convertoarelor electronice de putere să acționeze ca surse de tensiune, contribuind direct la formarea și susținerea caracteristicilor electrice ale rețelei. Tehnologia este esențială în contextul creșterii ponderei surselor regenerabile. Totuși, Virgiliu Ivan precizează că integrarea Grid-Forming nu este o soluție universală, fiind necesare și alte funcționalități suplimentare pentru a asigura stabilitatea și siguranța întregului sistem energetic.
Pe lângă aspectele tehnice, oficialul propune introducerea unor obligații de investiții în cercetare pentru companiile din sector. El recomandă crearea unor parteneriate între operatorii energetici și universități sau alte instituții de învățământ pentru a asigura dezvoltarea cercetării aplicate. Virgiliu Ivan avertizează că, în absența investițiilor în cercetare și a formării de specialiști locali, România va rămâne dependentă de tehnologia importată din alte țări. Colaborarea cu mediul academic ar facilita testarea fenomenelor tehnice și pregătirea personalului pentru sisteme complexe.
Evoluția stocării de energie este critică pentru obiectivele de capacitate din România. În contextul tranziției energetice, ținta stabilită pentru capacitatea de stocare în baterii este de 1.200 de megawați până la sfârșitul anului 2030. Această expansiune a necesită o planificare riguroasă a investițiilor, având în vedere că infrastructura de stocare actuală va ajunge la limită de utilizare înainte de atingerea acestui prag de capacitate planificat.
Dezvoltarea accelerată a capacităților de stocare trebuie să fie însoțită de investiții în tehnologii mai performante și de capabilități tehnice adaptate cerințelor actuale ale sistemului. Modernizarea nu se limitează doar la echipamente, ci implică și consolidarea resurselor umane și a cercetării. Sectorul energetic are nevoie de o strategie integrată care să acopere atât necesitatea de înlocuire a bateriilor, cât și nevoia de expertiză tehnică pentru operarea noilor sisteme.