Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) a evidențiat potențialul de dezvoltare a cooperării bilaterale dintre România și Japonia. Această colaborare poate fi realizată prin inițierea unor proiecte comune de cercetare, testarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială și facilitarea transferului tehnologic direct către sectorul industrial. Propunerile au fost prezentate în cadrul celei de-a patra ediții a conferinței Romania-Japan Innovation Forum 2026, un eveniment organizat recent la Tokyo.
Directorul general al ICI București, Adrian-Victor Vevera, a susținut la Tokyo prezentarea intitulată „Building the Romania-Japan Digital Bridge: AI, Innovation and Resilience”. Lucrarea sa s-a concentrat pe modul în care cele două state pot corela resursele tehnice și competențele disponibile pentru a genera parteneriate avansate. Această interconectare a capacităților de calcul, a volumelor de date și a expertizei tehnice este considerată o condiție critică pentru productivitatea economică și funcționarea infrastructurilor publice.
În cadrul acestui parteneriat, au fost identificate trei priorități operative esențiale pentru cooperarea bilaterală. Acestea includ lansarea unor proiecte-pilot care combină inteligența artificială cu aplicațiile din mediul fizic, amenajarea unor ecosisteme controlate pentru validarea modelelor AI și întărirea legăturilor dintre companii, universități și institutele de cercetare. Obiectivul principal este trecerea de la nivelul teoretic la aplicații industriale reale, accelerând testarea tehnologiilor în domenii precum robotică, procese industriale, mobilitate și infrastructuri inteligente.
Pentru ca aceste soluții tehnologice să poată fi adoptate la scară largă, au fost subliniate necesități tehnice și legislative specifice. Accesul la date și la capacitatea de calcul trebuie să fie dublat de protocoale riguroase de securitate cibernetică, precum și de mecanisme clare de reglementare și validare. Forumul bilateral a reunit decidenți din instituțiile publice, cercetători și delegați ai mediului corporativ, cu sesiuni tehnice axate pe energie, sănătate și tehnologii avansate pentru identificarea proiectelor cu potențial de comercializare.
Dezvoltarea unor astfel de punți digitale între state reprezintă o strategie de reziliență economică prin diversificarea surselor de inovare. Parteneriatele de încredere și accesul la infrastructuri digitale performante sunt elemente fundamentale pentru organizațiile care doresc să adopte tehnologii avansate. Prin colaborarea dintre România și Japonia, provocările legate de disponibilitatea specialiștilor și de infrastructura de calcul pot fi depășite mai eficient prin utilizarea resurselor comune.
Evoluția tehnologică și digitalizarea rămân piloni centrali în contextul economic actual, influențând direct competitivitatea națională. În timp ce infrastructurile inteligente și inteligența artificială transformă procesele industriale, stabilitatea reglementărilor și securitatea datelor rămân factori determinanți pentru succesul investițiilor în tehnologie. Aceste schimbări de paradigmă în mediul de afaceri și în cercetare sunt esențiale pentru integrarea economică și modernizarea serviciilor publice.