O echipă de cercetători a identificat comunități diverse de bacterii în combustibilul toxic care se scurge din două nave japoneze scufundate în Oceanul Pacific în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Această descoperire, raportată de Science Alert, ar putea contribui la dezvoltarea unor metode noi de combatere a poluării marine prin utilizarea microorganismelor capabile să descompună hidrocarburile petroliere.
Studiul s-a concentrat pe două epave din laguna Chuuk, din Micronezia, unde combustibilul rămas în rezervoarele navelor continuă să ajungă în apă de aproximativ opt decenii. Echipa, coordonată de microbiologa Awei Bainivalu de la Universitatea Pacificului de Sud din Fiji, a analizat probe prelevate din petrolierul Shinkoku Maru și din Kiyosumi Maru. Cele două nave conțin tipuri diferite de păcură, cu proprietăți chimice distincte, de la un combustibil mediu, bogat în compuși aromatici volatili, până la unul mai greu.
Analizele microbiologice efectuate prin secvențierea ADN-ului au relevat o diversitate biologică impresionantă în probele colectate de cercetători. Echipa a identificat bacterii din 42 de încrengături, 107 clase, 249 de ordine și 432 de familii, totalizând 1.047 de genuri și 1.505 clasificări la nivel de specie. Proteobacteriile au reprezentat grupul dominant în probele analizate, printre microorganismele identificate figurând bacterii din genurile Ralstonia, Sphingomonas și Corynebacterium.
Deși unele specii sunt cunoscute pentru capacitatea de a utiliza hidrocarburile ca sursă de carbon și energie, cercetătorii nu au demonstrat încă faptul că aceste bacterii descompun efectiv combustibilul. Analizele au confirmat prezența microorganismelor, dar nu au stabilit nivelul activității lor în degradarea hidrocarburilor. Rezultatele sugerează că compoziția comunităților bacteriene este influențată de condițiile specifice de mediu și de tipul de hidrocarburi prezente în epavele respective.
Scopul final al acestor cercetări este explorarea conceptului de bioremediere, o metodă care utilizează organisme vii pentru a elimina contaminanții din mediu. Dacă studiile viitoare vor confirma capacitatea de metabolizare a acestor bacterii, ele ar putea deveni instrumente esențiale pentru depoluarea ecosistemelor marine. Autorii subliniază că rezultatele actuale reprezintă un punct de plecare pentru a transforma epavele vechi în rezervoare naturale de bacterii capabile de descompunere.
Laguna Chuuk, cunoscută anterior sub numele de atolul Truk, reprezintă un loc cu o concentrare masivă de epave militare, după ce baza navală japoneză de aici a fost distrusă în 1944 prin Operațiunea Hailstone. În prezent, în această lagună se află aproximativ 200.000 de tone de rămășițe ale navelor scufundate, scurgerile de produse petroliere din structurile metalice corodate fiind o problemă de mediu de lungă durată.