Inteligența artificială trece de la etapa de promisiune la cea de realitate operațională în domeniul fiscalității, marcând o schimbare fundamentală de paradigmă. Această transformare nu se limitează la simpla automatizare a declarațiilor, ci vizează adoptarea unui model numit Tax Intelligence. Acest nou concept se bazează pe capacitatea de a anticipa, înțelege și guverna riscul fiscal utilizând datele structurate. Evoluția tehnologică permite trecerea de la o conformitate reactivă la o strategie proactivă, schimbând modul în care companiile și administrațiile gestionează obligațiile fiscale.
Contextul financiar european subliniază necesitatea acestei digitalizări, având în vedere cifrele masive generate de impozitul pe valoarea adăugată. În anul 2023, veniturile din TVA în Uniunea Europeană au totalizat 1.223 de miliarde de euro, însă decalajul de conformare a fost estimat la 128 de miliarde de euro, reprezentând 9,5% din suma datorată. România se confruntă cu o situație critică în acest sens, înregistrând cel mai ridicat decalaj relativ din Uniunea Europeană, estimat la 30%, ceea ce indică o complexitate mare a proceselor și a datelor.
Digitalizarea facturilor este un pilon esențial al acestei tranziții, transformând documentele în date transmise aproape în timp real. În România, începând cu 1 iulie 2024, e-Factura a devenit singurul canal de transmitere a facturilor B2B. La nivel european, pachetul ViDA a fost adoptat la 11 martie 2025, stabilind că raportarea pentru tranzacțiile intracomunitare va deveni obligatorie de la 1 iulie 2030. În Franța, reglementările vor impune ca toate companiile să poată primi facturi electronice începând cu 1 septembrie 2026.
Administrațiile fiscale utilizează tot mai mult datele pentru control, înregistrând o creștere a utilizării inteligenței artificiale de la 9% în 2016 la 69% în 2023, conform datelor OCDE. ANAF urmează această direcție, având deja acces la datele din e-Factura, e-Transport și sistemul de TVA, urmând să unifice bazele de date pentru detectarea anomaliilor prin algoritmi. Pe partea de companii, inteligența artificială poate analiza tranzacțiile, însă există riscul ca automatizarea unei reguli fiscale interpretate greșit să industrializeze eroarea, nu să o elimine.
Evoluția instrumentelor de inteligență artificială este descrisă de Geoff Peck, fondatorul Xyto Taxology, ca o trecere de la căutare la acțiune prin intermediul IA agentică. Spre deosebire de un model generativ clasic, un agent poate executa sarcini complexe, precum pregătirea unui control fiscal, nu doar oferind liste de verificare. Geoff Peck definește acest proces nu ca o simplă automatizare, ci ca o orchestrare: „This isn’t automation. It’s orchestration.”. Totuși, Gartner estimează că peste 40% dintre proiectele de IA agentică vor fi abandonate până la finalul lui 2027 din cauza costurilor sau a controlului insuficient al riscurilor.
Rolul expertului fiscal se transformă, devenind unul de taxologist, care participă la proiectarea sistemelor și traduce regulile juridice în algoritmi și procese verificabile. Această nouă funcție necesită o convergență între expertiza fiscală, tehnologia avansată și guvernanța datelor. Pentru directorii financiari, prioritățile includ integrarea tehnologiei, gestionarea riscurilor și pregătirea echipelor pentru un mediu digitalizat. Succesul în această nouă eră depinde de capacitatea de a menține un echilibru între inteligența artificială și expertiza umană strategică.