Google a primit un ordin oficial de la Autoritatea Finlandeză pentru Autorizare și Supraveghere (LVV) prin care trebuie să suspende temporar toate lucrările la două locații din țară. Incidentul vizează amplasamentul din Muhos și o altă locație situată în satul Otanmäki, la aproximativ 100 de kilometri spre sud-est de prima zonă. Decizia a fost luată după ce compania a procedat la defrișarea terenurilor fără a finaliza evaluările obligatorii privind impactul asupra mediului.
Impactul asupra ecosistemului este semnificativ, ecologiștii estimând că au fost doborâți aproximativ 250.000 de copaci în Muhos și încă 150.000 de arbori în Otanmäki. Marile defrișări au generat o situație juridică complexă, deoarece lemnul provenit din aceste zone nu poate fi vândut fabricilor de prelucrare din cauza caracterului ilegal al tăierilor. Marii actori din sectorul tehnologic sunt acum sub observație pentru modul în care gestionează resursele naturale în procesul de extindere a infrastructurii.
Antti Järvinen, directorul Google pentru Finlanda, și-a cerut scuze pentru aceste acțiuni, însă a susținut că firma a acționat pe baza celei mai bune interpretări a legislației la momentul respectiv. Proiectul de dezvoltare a infrastructurii pentru inteligența artificială implică o investiție de 13 miliarde de euro, fiind susținut de guvernul finlandez pentru beneficiile economice estimate. Totuși, criticile au venit și din partea președintelui SUA, Donald Trump, în contextul acestui proiect masiv.
Reacția populației locale este una de nemulțumire, fiind semnată o petiție de către peste 93.000 de persoane care solicită reglementări mai stricte pentru centrele de date. Aceștia propun și introducerea unei taxe prin care comunitățile locale să fie compensate pentru daunele aduse naturii și mediului. Premierul Orpo a descris evenimentul de la Muhos drept un „duș rece”, în timp ce localnicii raportează că animalele sălbatice au început să migreze spre sate din cauza distrugerii pădurilor.
Expertiza academică aduce și o perspectivă critică asupra rentabilității acestor investiții pentru stat. Jussi Kangasharju, șeful departamentului de informatică al Universității din Helsinki, a declarat că, deși centrele de date pot stimula economia locală, beneficiile la nivel național sunt minime. El subliniază că sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali, iar taxele pe profit care ajung în Finlanda sunt foarte puține, beneficiul principal fiind adus exclusiv operatorului centrului.
Construirea centrelor de date necesare dezvoltării rapide a inteligenței artificiale a devenit o temă de dezbatere națională în Finlanda, influențând și discursul politic. Extinderea acestor facilități tehnologice este considerată un punct important pentru alegerile din aprilie, având în vedere îngrijorările legate de prețurile energiei și impactul asupra comunităților. Guvernul monitorizează sectorul și este pregătit să propună modificări legislative dacă va fi necesar pentru a asigura respectarea normelor de mediu.