Utilizarea inteligenței artificiale în sectorul retail și alimentar ar putea permite companiilor să perceapă sume diferite pentru aceleași produse, în funcție de comportamentul și datele personale ale fiecărui client. Experții avertizează că această evoluție tehnologică transformă modul în care consumatorii interacționează cu piața, facilitând o personalizare extremă a tarifelor. Această tendință ridică semne de întrebare privind transparența comercială și capacitatea de comparare a prețurilor între diferiți furnizori.
Riscurile au intrat în atenția autorităților după ce McDonald's a fost vizată de un proces federal antitrust în Statele Unite. Compania este acuzată că folosește un sistem de stabilire a prețurilor bazat pe inteligență artificială pentru meniurile restaurantelor americane, ceea ce ar putea determina clienții să plătească sume excesive pentru produse precum Big Mac sau cartofii prăjiți. McDonald's respinge aceste acuzații, susținând că oferă doar instrumente și recomandări pentru decizii comerciale informate operatorilor din franciză.
Digitalizarea comerțului alimentar este într-o fază de accelerare globală, utilizând tehnologii precum etichetele electronice de raft pentru actualizări rapide. Retaileri precum Kroger utilizează platforma FlashFood pentru a reduce prețurile produselor perisabile, în timp ce Walmart, Amazon Fresh și Whole Foods adoptă ecrane digitale. În Marea Britanie, lanțuri precum Tesco, Morrisons și Asda implementează sisteme similare, iar Revolut a testat sisteme de plată prin recunoaștere facială în anumite cafenele.
Tehnologia permite trecerea de la prețurile dinamice, care reacționează la cerere sau concurență, la o formă de „discriminare perfectă prin preț”. Economiștii Băncii Angliei, Clare Lombardelli și Rupal Patel, avertizează că inteligența artificială poate analiza volume masive de date pentru a estima suma maximă pe care un consumator este dispus să o plătească. Această practică poate face ca prețurile să fie calculate individual, pe baza istoricului de tranzacții, a localizării sau a obiceiurilor de cumpărare.
Miroslava Marinova, lector la University of East London, explică faptul că granița dintre prețurile dinamice și cele personalizate devine tot mai subțire pe măsură ce retailerii combină datele de piață cu informații detaliate despre consumatori. Această evoluție ar putea complica măsurarea inflației, deoarece indicele prețurilor de consum se bazează pe un eșantion reprezentativ. Dacă prețurile se schimbă continuu și diferit pentru fiecare cumpărător, noțiunea de preț reprezentativ devine problematică pentru indicatorii economici agregați.
În prezent, anumite state americane au început să impună măsuri de protecție, precum New York, unde companiile trebuie să informeze clienții dacă folosesc date personale pentru prețuri. Maryland a restricționat utilizarea prețurilor personalizate pentru produse alimentare, iar New Jersey și Connecticut au adoptat reguli împotriva prețurilor bazate pe supravegherea consumatorilor. Aceste reglementări încearcă să protejeze capacitatea de comparare a consumatorilor și să prevină manipularea pieței prin algoritmi.
context_missing: true