Inteligența artificială trece printr-o etapă de dezvoltare în care miza economică se mută de la simpla generare de texte sau automatizarea sarcinilor către capacitatea de a conecta informațiile disponibile cu riscurile și consecințele deciziilor. Într-o economie caracterizată prin circulația rapidă a datelor și schimbări bruște ale condițiilor pieței, avantajul competitiv nu mai este determinat doar de accesul la informație. Organizațiile trebuie acum să poată identifica datele relevante, să le verifice și să înțeleagă relațiile dintre evenimente pentru a reacționa înainte ca riscurile să devină pierderi financiare.
Abundența informațională nu garantează calitatea deciziei, existând o distincție critică între informația confirmată, ipoteza de lucru și interpretarea analitică. Confuzia între aceste categorii poate duce companiile către investiții bazate pe tendințe presupuse sau interpretări greșite ale semnalelor pieței. Un alt risc major este confirmarea aparentă, unde repetarea aceleiași informații de către mai multe publicații creează o impresie falsă de certitudine, deși sursele pot fi identice. Un sistem de analiză eficient trebuie să indice sursele, limitele informațiilor și condițiile în care o concluzie trebuie reevaluată.
Hardy F. Schloer, asociat dezvoltării platformei QRINTEL în cadrul CITG, promovează o abordare a inteligenței artificiale orientată spre fundamentarea deciziilor și analiza riscurilor. Platforma QRINTEL urmărește să depășească simpla colectare de date prin conectarea dovezilor și a ipotezelor într-un cadru analitic actualizabil. Această soluție este destinată sprijinirii proceselor decizionale în companii și instituții publice, acoperind domenii precum managementul, analiza concurenței, investițiile și gestionarea situațiilor de criză prin analiza scenariilor și monitorizarea evoluțiilor relevante.
În sectorul financiar, astfel de instrumente pot fi utilizate de bănci, asigurători și investitori pentru evaluarea riscului de credit, monitorizarea portofoliilor și analiza expunerilor. Pentru societățile de asigurare, tehnologia poate sprijini identificarea modificărilor care impun revizuirea ipotezelor operaționale. Totuși, utilizarea inteligenței artificiale nu elimină necesitatea modelelor actuariale validate, a expertizei umane sau a controalelor interne. Întreaga responsabilitate a deciziei rămâne la nivelul decidentului, tehnologia oferind doar suport analitic și posibilitatea de a reconstitui datele și ipotezele utilizate.
Administrația publică poate aplica această logică în gestionarea investițiilor finanțate din resurse bugetare sau fonduri europene, evaluând beneficiile și riscurile de implementare ale proiectelor de infrastructură sau eficiență energetică. Un sistem analitic poate ajuta la compararea opțiunilor de investiții, dar calitatea rezultatului depinde strict de metodologia și datele disponibile. Este esențial ca instituțiile să poată transforma concluziile tehnologice în măsuri concrete, evitând confundarea analizei discursului public cu măsurarea reprezentativă a opiniei populației, deoarece tendințele media nu reflectă întotdeauna societatea.
Evoluția tehnologiilor de analiză de date și a inteligenței artificiale marchează o schimbare de paradigmă în modul în care instituțiile și companiile gestionează incertitudinea. În contextul economic actual, capacitatea de a integra aceste instrumente în procesele de management și control devine un factor de supraviețuire. Pentru România, provocarea principală constă în dezvoltarea unei culturi instituționale care să utilizeze aceste tehnologii pentru a fundamenta deciziile pe dovezi clare, scenarii explicite și evaluări riguroase ale rezultatelor obținute.