Progresul tehnologic poate avansa cu o viteză mult mai mare decât capacitatea societății de a învăța să îl controleze, avertizează prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea. Această asimetrie între dezvoltarea tehnologică și procesul de învățare socială poate crea un decalaj care să afecteze stabilitatea sistemelor de guvernanță. În cazul în care productivitatea indusă de tehnologie crește mult mai rapid decât capacitatea de a identifica riscurile și de a reglementa, există un potențial real de apariție a unor riscuri sistemice cu caracter disruptiv.
Leonardo Badea subliniază importanța analizării vitezei cu care progresul tehnic influențează adaptarea regulilor și a guvernanței la noua realitate. În acest sens, Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) este considerat o etapă esențială în evoluția arhitecturii de reglementare. Prin acest cadru legislativ, Uniunea Europeană devine prima jurisdicție care instituie un sistem amplu și unitar pentru tehnologiile digitale emergente. Regulamentul impune standarde riguroase pentru aplicațiile cu risc ridicat, precum cele folosite pentru evaluarea bonității persoanelor fizice sau accesul la servicii esențiale.
Dezvoltarea inteligenței artificiale necesită fonduri semnificative care vor trebui procurate de pe piețele de capital sau de pe piața bancară. Leonardo Badea menționează că, deși investițiile în AI ar putea contribui inițial la creșterea datoriei publice, acestea ar putea avea un multiplicator fiscal ridicat. O unitate de capital investită în tehnologii de tip AI ar putea contribui la creșterea economiei mai mult decât o investiție standard în infrastructură. Astfel, datoria publică ar putea deveni sustenabilă pe termen lung prin finanțarea capitalului productiv necesar.
O altă perspectivă importantă vizează modul în care introducerea pe scară largă a tehnologiilor AI va afecta sustenabilitatea datoriei publice și productivitatea generală. Dacă productivitatea crește, veniturile fiscale vor crește, ceea ce ar putea duce la stabilizarea sau scăderea datoriei publice exprimate ca raport la PIB. Totuși, prim-viceguvernatorul avertizează că există riscul apariției unor vulnerabilități financiare majore dacă proiectele finanțate nu sunt suficient de viabile. Problema centrală rămâne evaluarea dimensiunii multiplicatorului fiscal pentru fiecare unitate de datorie implementată.
Protecția infrastructurilor critice și dezvoltarea unei culturi organizaționale sunt necesare pentru a gestiona riscurile de securitate. Leonardo Badea notează că au existat deja agenți AI care au atacat componente de infrastructură prin identificarea breșelor de securitate. Investițiile în guvernanță și capacitatea de gestionare a riscurilor nu trebuie privite doar ca obligații de conformitate, ci ca investiții complementare progresului tehnologic. O accelerare a investițiilor în AI fără consolidarea structurilor de guvernanță poate accentua vulnerabilitățile, în timp ce o dezvoltare coordonată poate diminua riscurile.
Contextul economic actual impune o abordare atentă a gestionării riscurilor și a stabilității financiare. În perioade de incertitudine, instituțiile de supraveghere monitorizează constant evoluția indicatorilor macroeconomici și impactul deciziilor politice asupra piețelor. Menținerea unui echilibru între stimularea creșterii economice prin inovație și asigurarea unui cadru de reglementare robust rămâne un obiectiv central pentru autoritățile monetare și de supraveghere financiară în întreaga regiune europeană.