Editorii de presă din Franța au lansat un manifest prin care solicită schimbări radicale ale regulilor de funcționare ale pieței informației. Această inițiativă vizează protejarea industriei media în fața marilor platforme digitale și a sistemelor de Inteligență Artificială. Dan Andronic descrie acest demers ca pe o „lecție de supraviețuire” pentru presa tradițională, sugerând că un astfel de model ar trebui luat în considerare și în România pentru a combate declinul economic al redacțiilor.
Alianța Presei de Informare Generală (APIG), care reprezintă peste 300 de publicații și jumătate din jurnaliștii din Franța, a prezentat propunerile sale candidaților la președinție. Aceștia, inclusiv Gabriel Attal, Édouard Philippe sau reprezentanții lui Marine Le Pen, sunt chemați să răspundă la cerințele editorilor. Miza principală este găsirea unor mecanisme de supraviețuire economică într-o piață digitală dominată de giganții din Silicon Valley, care absorb veniturile din publicitate.
Printre principalele cerințe se numără aplicarea unei cote de TVA zero pentru presa de informare, pentru a permite rețelelor de redacții să își păstreze resursele. De asemenea, editorii solicită obligarea marilor companii tehnologice să direcționeze o cotă minimă din bugetele de publicitate digitală către publicațiile de informare politică și generală. O altă propunere este utilizarea banilor proveniți din amenzile aplicate platformelor digitale pentru a susține instituțiile de presă.
În ceea ce privește Inteligența Artificială, se propune introducerea unei „prezumții de utilizare”. Acest mecanism ar obliga dezvoltatorii de sisteme AI să demonstreze că nu au folosit articolele jurnalistice pentru antrenarea algoritmilor sau să remunereze sursele utilizate. Totodată, se cere implementarea unor proceduri de urgență prin intermediul autorității Arcom pentru blocarea și dezindexarea site-urilor care copiază sau imită conținutul fără permisiune.
Editorii francezi solicită, de asemenea, o indexare obligatorie a publicațiilor recunoscute pe motoarele de căutare și în sistemele AI. Această măsură ar asigura o vizibilitate similară cu distribuția fizică a ziarelor garantată de Lege Bichet din 1947. Obiectivul final este stabilirea unor reguli clare pentru o piață în care procesele de investigație și producerea informației sunt costisitoare, în contrast cu platformele care utilizează conținutul gratuit pentru a genera profituri miliardare.
Evoluția pieței media este strâns legată de reglementările fiscale și de modul în care statul gestionează veniturile din sectorul tehnologic. În Franța, amenzile aplicate giganților tech au generat aproape un miliard de euro din 2021, sumă pe care editorii propun să o redirecționeze către industria de informare. Această strategie vizează compensarea pierderilor de două treimi din încasările publicitare suferite de presa tradițională în ultimele două decenii.