România se confruntă cu un paradox digital în care infrastructura de bază este performantă, însă utilizarea efectivă a tehnologiei rămâne la un nivel scăzut. Conform raportului SeeNext, țara deține indicatori de acces la internet și dotări școlare peste media Uniunii Europene, dar se clasifică la finalul indicelui Human-Centered Digitisation Index (HCDI) în raport cu Bulgaria și Serbia. Această situație evidențiază o problemă de natură umană, nu de infrastructură fizică.
În ceea ce privește dotările, România atinge un nivel de 95,5% pentru accesul la internet în gospodării, depășind media europeană. În mediul educațional, raportul indică prezența a 10,64 calculatoare la fiecare zece elevi, un rezultat care plasează țara printre primele șase state din UE. Totuși, aceste performanțe tehnice nu se traduc în competențe, deoarece doar 11,1% dintre români au abilități digitale peste nivelul de bază, în timp ce în UE acest procent este de aproape o treime.
Interacțiunea cu administrația publică reprezintă cel mai mare punct critic, cu o rată de doar 24,1% pentru România, față de 71,9% la nivelul Uniunii Europene. Deși sectorul public dispune de platforme funcționale, acestea sunt descrise ca „insule digitale” care nu formează un ecosistem integrat. În sectorul privat, deși serviciile sunt mai utilizate, indicatorul care combină internet banking-ul și comerțul electronic este de 45,6 puncte, mult sub media UE de 71,6 puncte.
Sănătatea este domeniul cu cele mai slabe rezultate, obținând doar 11 puncte din 25 în cadrul evaluării. Deși disponibilitatea serviciilor de e-health este de 75,1 puncte, comportamentul pacienților este deficitar, doar 9,1% programându-și consultațiile online. În 2024, doar 9,9% dintre români au accesat informațiile medicale personale prin internet, un rezultat semnificativ sub media europeană de 27,7%. Autorii subliniază necesitatea unui portal de sănătate integrat pentru a reduce acest decalaj.
La capitolul Workplace, România obține 14 puncte din 25, depășind Bulgaria, dar rămâne considerabil în urma Serbiei, care are 22 de puncte. Doar 44,9% dintre angajații români au acces la internet în scop profesional, o cifră mult sub media UE de 64,6%. De asemenea, doar 14,5% dintre întreprinderile din România prezintă un nivel ridicat de intensitate digitală, în timp ce doar 12% din companiile cu peste zece angajați au oferit programe de pregătire IT&C în 2024.
Evoluția digitalizării în România este influențată de politici publice care vizează dezvoltarea competențelor în IMM-uri, deși implementarea acestora a fost mai lentă decât s-a estimat inițial. Structura economiei poate explica și procentul redus de utilizare a internetului în scop profesional. Pentru a îmbunătăți situația, raportul recomandă politici care să ajute oamenii să transforme infrastructura existentă în servicii care să aducă beneficii reale vieții de zi cu zi.