O nouă evaluare globală a riscurilor, publicată de The Lancet, avertizează că omenirea ar putea dispărea până în anul 2100 din cauza unor scenarii catastrofale. Printre cele mai grave pericole identificate de experți se numără un conflict nuclear și utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale. Acestea fac parte dintr-o listă de 17 amenințări majore care pot compromite sănătatea umană în următorii 75 de ani, conform raportului detaliat.
Conflictul nuclear este considerat un risc de dispariție deoarece ar putea elibera particule în atmosfera superioară, blocând lumina solară și provocând foamete. În același timp, inteligența artificială ar putea fi utilizată pentru dezvoltarea de arme biologice, ceea ce ar putea declanșa o apocalipsă pentru omenire. Deși autorii precizează că probabilitatea acestor scenarii rămâne redusă, consecințele lor ar fi devastatoare pentru supraviețuirea speciei umane pe termen lung.
Alte riscuri clasificate drept amenințări catastrofale majore includ poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, malnutriția infantilă și agravarea crizei climatice. Lista cuprinde, de asemenea, conflictele armate convenționale, consumul excesiv de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor și pandemiile naturale. Toate aceste riscuri sunt interconectate și pot provoca pierderea a peste un miliard de ani de viață sănătoasă, dacă tendințele actuale de dezvoltare și consum nu sunt modificate radical.
Limitarea încălzirii globale la 1,8 grade Celsius ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă, comparativ cu un scenariu de creștere de 4,4 grade Celsius. Totodată, reducerea ajutorului internațional pentru sănătate ar putea cauza pierderea a până la 1,5 miliarde de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY). Aproape 70% dintre aceste pierderi ar fi înregistrate în Africa subsahariană, o regiune deja afectată de malnutriția infantilă.
Ibrahim Abubakar, membru al comisiei și profesor la University College London (UCL), susține că scopul evaluării nu este de a provoca teamă, ci de a informa factorii de decizie. Raportul subliniază că există o cale realistă de acțiune pentru fiecare dintre cele 17 amenințări identificate. Deciziile luate de liderii de astăzi vor modela direct sănătatea și bunăstarea generațiilor viitoare, fiind necesară alocarea de fonduri pentru prevenire.
Comisia, formată din 35 de experți, va prezenta concluziile în cadrul Summitului Mondial al Sănătății de la Berlin. Evaluarea va fi actualizată anual pentru a monitoriza noile date și riscurile emergente. Această monitorizare constantă este esențială într-un context global marcat de instabilitate, unde deciziile politice și economice ale marilor puteri influențează direct capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde la crize imprevizibile.