România se confruntă cu riscul de a rata o parte semnificativă din beneficiile economice oferite de inteligența artificială, din cauza ritmului lent de adoptare a tehnologiei. Boris Georgiev, reprezentant Google Cloud, avertizează că o amânare de cinci ani în implementarea acestor soluții ar putea reduce impactul potențial asupra PIB-ului de la 5% la doar 1%. În prezent, există un decalaj între comportamentul companiilor românești și cel din Europa de Vest.
În sectorul privat din România se observă o explozie a utilizării AI, în special în domenii tehnice precum programarea, securitatea cibernetică sau marketingul. Dezvoltatorii folosesc deja aceste instrumente pentru scrierea și verificarea codului, în timp ce campaniile de marketing încep să integreze AI în mod masiv. Totuși, nivelul de utilizare în companiile din România este de doar 5,2%, în comparație cu media Uniunii Europene, care se situează la 20%.
Pentru a recupera acest decalaj, România are oportunitatea de a sări peste anumite etape tehnologice, învățând din experiența țărilor care au început procesul mai devreme. Boris Georgiev subliniază că abordarea bazată pe agenți AI ar putea accelera extinderea tehnologiei în țară. Companii precum Orange sau FlowX AI sunt menționate ca exemple de implementări care utilizează infrastructura cloud pentru a susține soluții avansate de inteligență artificială.
Un aspect critic pentru succesul acestei tranziții este investiția masivă în educație. Boris Georgiev recomandă ca până la 70% din bugetul alocat proiectelor de AI să fie direcționat către formarea oamenilor, nu doar către achiziția de instrumente. Scopul este ca inovația să vină din interiorul organizațiilor, oferind angajaților capacitatea de a regândi și optimiza procesele de lucru zilnice fără intervenții externe.
Sectorul public reprezintă un alt pilon esențial pentru creșterea economică prin tehnologie. Deși în România procesele guvernamentale tind să evolueze mai lent decât în alte zone, proiecte precum sistemul SUMAL au demonstrat utilitatea AI în procesarea volumelor mari de documente. Integrarea tehnologiei în administrația publică ar putea transforma modul în care cetățenii interacționează cu statul, reducând nevoia de deplasări fizice la ghișee.
Evoluția digitală a unei țări depinde în mod direct de capacitatea populației de a utiliza instrumentele moderne. În România, deși există un număr mare de specialiști IT de înalt nivel, există un paradox reprezentat de nivelul scăzut de competențe digitale al populației generale. Această disparitate necesită programe de educație la nivel național, similare cu cele implementate în Estonia, pentru a evita marginalizarea economică a țării.