Modul de lucru al angajaților din România trece printr-o transformare semnificativă, în care inteligența artificială devine un prim punct de contact pentru rezolvarea problemelor. Conform studiului MKOR „AI Adoption Report România 2026”, un angajat din cinci, respectiv 22%, preferă să consulte un asistent AI în detrimentul colegilor de echipă sau al managerului direct. Această tendință indică o schimbare de paradigmă în modul în care profesioniștii caută soluții rapide pentru sarcinile cotidiene.
În clasificamentul surselor de ajutor, AI-ul conduce cu 22%, fiind urmat de resursele interne ale organizației, care sunt utilizate de 19% dintre respondenți. Colegul de nivel similar, managerul direct și căutarea pe internet ocupă poziții egale, fiecare fiind apelat de 16% dintre angajați. Doar 9% dintre lucrătorii din România încearcă să rezolve singuri o sarcină prin metoda încercării și erorii, ceea ce subliniază dependența tot mai mare de instrumente externe de suport.
Pentru utilizatorii de tehnologie, AI-ul este perceput în principal ca un instrument practic pentru eficiență. Aproximativ 39% dintre cei care folosesc aceste instrumente le utilizează pentru a scăpa de sarcinile repetitive și plictisitoare, în timp ce un alt segment de 39% vede tehnologia ca pe un avantaj competitiv față de alți profesioniști. Totodată, 31% consideră că utilizarea AI este o necesitate pentru a nu rămâne în urmă pe piața muncii, în timp ce doar 4% resimt stres sau anxietate.
Impactul asupra carierei este văzut ca fiind cel mai ridicat la nivelul pozițiilor de început. Studiul indică faptul că 36% dintre respondenți cred că oportunitățile de angajare pentru persoanele cu maximum 2 ani de experiență vor scădea cel mai mult. De asemenea, 15% dintre angajații cu vechime de peste 3 ani observă că firmele angajează mai puțini juniori, delegând sarcinile simple către AI, ceea ce poate afecta transferul de experiență practică de la seniori la noii veniți.
În ceea ce privește competențele viitorului, angajații pun accentul pe trăsături greu de automatizat. Gândirea critică și capacitatea de a verifica munca realizată de AI sunt considerate cele mai valoroase de 21% dintre respondenți, urmate de adaptabilitate și învățare continuă (20%). Abilitățile umane, precum empatia, negocierea sau leadershipul, sunt selectate de 19% dintre participanți, în timp ce utilizarea tehnică a instrumentelor AI ocupă ultimul loc în preferințe, fiind menționată de doar 15%.
Evoluția digitalizării în România reflectă o integrare rapidă a noilor tehnologii în procesele de business, influențând structura forței de muncă. Deși adoptarea AI este adesea o inițiativă individuală a angajaților pentru a lucra mai rapid, companiile se confruntă cu decizia de a integra aceste instrumente într-o strategie oficială sau de a le lăsa să se dezvolte fără control, riscând astfel să elimine treptele de intrare în profesie prin reducerea posturilor de tip entry-level.