Condițiile impuse schemelor de ajutor de stat pentru investiții riscă să transforme aceste finanțări într-o povară pentru companiile din sectorul construcțiilor. Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), a avertizat că mecanismul actual este dificil de susținut într-un domeniu caracterizat prin marje de profit reduse și necesitate de investiții masive în tehnologie. Această problemă a fost abordată în cadrul unei discuții cu Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, privind lipsa de utilizare a acestor scheme.
Problema centrală identificată de Cristian Erbașu vizează obligativitatea firmelor de a justifica recuperarea investiției prin taxele și impozitele plătite pe o perioadă de șapte ani. Conform președintelui FPSC, acest mecanism funcționează mai degrabă ca un credit decât ca un ajutor de stat propriu-zis. Companiile trebuie să atingă anumite valori ale contribuțiilor fiscale pentru a acoperi investiția inițială, fapt ce pune sub presiune fluxul de numerar al întreprinderilor care operează cu profituri limitate.
Riscul major este ca, după expirarea perioadei de șapte ani, companiile să nu poată îndeplini criteriile și să fie obligate să restituie banii. Cristian Erbașu a subliniat că investițiile în construcții implică costuri mari pentru tehnologie, însă marjele de profit rămân mici, iar numărul de angajați poate scădea după finalizarea investiției. În aceste circumstanțe, generarea unui surplus de taxe și impozite suficient pentru a satisface cerințele schemei devine o provocare extrem de dificilă.
Situația este agravată de faptul că unele firme de consultanță au propus întocmirea documentației astfel încât să se respecte doar formal condițiile schemei. Pe lângă dificultățile de conformare, există și temeri legate de recuperarea fondurilor în cazul insolvenței. Cristian Erbașu a menționat că există cazuri de companii care au intrat în insolvență după primirea ajutorului de stat, ridicând semne de întrebare privind capacitatea statului de a recupera sumele acordate în astfel de situații critice.
În cadrul discuției, s-a menționat și faptul că unele companii din industria prelucrătoare au beneficiat de aceste scheme, însă unele dintre acestea au închis ulterior fabricile pentru care au primit finanțarea. Bogdan Chirițoiu a intervenit prin precizarea faptului că firmele beneficiare au obligația legală de a menține investiția în funcțiune. Totuși, reprezentantul sectorului construcțiilor subliniază că regulile trebuie adaptate la realitățile economice pentru a asigura eficiența acestor instrumente de sprijin.
Sectorul construcțiilor din România traversează o perioadă de ajustare a modelelor de investiții, fiind influențat de dinamica licitațiilor și de disponibilitatea fondurilor. În contextul actual, capacitatea companiilor de a absorbi ajutoarele de stat depinde direct de echilibrul dintre costurile tehnologice ridicate și stabilitatea fluxului de contribuții fiscale necesar pentru a evita obligația de rambursare a fondurilor primite.