Datele oficiale de la Registrul Comerțului indică o restrângere a activității economice în România, în contextul în care înființarea de noi companii a scăzut semnificativ. În primele nouă luni ale anului 2026, s-au înregistrat aproximativ 100.975 de firme noi, ceea ce reprezintă o scădere de 8,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această tendință reflectă o lipsă de încredere a întreprinzătorilor în capacitatea de a-și dezvolta afacerile în mediul național.
Pe lângă scăderea numărului de companii, se observă o orientare masivă către activitățile de tip PFA, numărul acestora crescând cu 23,9%. Această evoluție demonstrează că românii preferă afacerile mici, bazate pe resurse proprii și pe un singur om, evitând extinderea. În paralel, indicatorii de instabilitate sunt evidențiați de cele 61.181 de radieri și aproximativ 40.000 de dizolvări înregistrate în primele nouă luni, numere care depășesc nivelurile din 2025.
Situația financiară a companiilor este agravată de creșterea insolvențelor, care a înregistrat o majorare de 12,1% față de anul trecut. Multe întreprinderi, în special cele mici aflate la început de drum, nu mai au capacitatea de a accesa credite bancare și supraviețuiesc prin creditul furnizorului. Această practică presupune amânarea plăților de la 30 de zile la perioade de 60, 90 sau chiar 120 de zile, ceea ce pune presiune pe fluxul de numerar.
Expertul fiscal Veronica Duțu subliniază că instabilitatea politică din România afectează direct economia, deoarece deciziile politice dictează taxele și climatul de investiții. Antreprenorii nu mai pun accent pe dezvoltare, ci pe protejarea cash-flow-ului și pe realizarea unor predicții pe termen scurt, de maxim șase luni. În acest peisaj, doar companiile din sectorul tehnologic, în special cele implicate în inteligența artificială, mai manifestă interes pentru expansiune.
O preocupare majoră vizește impactul inteligenței artificiale asupra forței de muncă și riscul de a pierde o generație de profesioniști. Deoarece agenții AI pot prelua activitățile repetitive în domenii precum contabilitatea, IT-ul sau avocatura, tinerii juniori nu mai găsesc oportunități de formare profesională. Acest fenomen ar putea declanșa un nou exod al tinerilor către alte țări din Uniunea Europeană, lăsând România fără viitorii seniori necesari stabilității economice.
În cadrul economiei moderne, digitalizarea și securitatea datelor devin elemente critice pentru supraviețuirea oricărei afaceri. Companiile trebuie să investească în departamente IT sau servicii externalizate pentru a preveni atacurile cibernetice și pierderea bazelor de date. De asemenea, utilizarea tehnologiilor de automatizare poate optimiza procesele de marketing și vânzări, însă responsabilitatea legală și fiscală rămâne în permanență în sarcina profesionistului uman care validează informațiile.