Grupul imobiliar Hexagon a finalizat construcția grădiniței și creșei Micul Pinguin în cadrul cartierului ERA, situat în Cluj-Napoca, pe fosta platformă industrială Tehnofrig. După finalizarea lucrărilor, facilitățile educaționale au fost donate autorităților locale pentru a servi comunității. Proiectul este parte din dezvoltarea cartierului ERA, care se întinde pe o suprafață de peste șapte hectare și va cuprinde, la final, peste 1.000 de apartamente distribuite în șase dezvoltări distincte.
Florin Mariș, fondatorul și CEO al grupului, a menționat că clădirea a fost proiectată special pentru a funcționa fără costuri pentru încălzire și răcire. Deși facilitățile sunt deja operaționale alături de primele clădiri livrate în ERA, Florin Mariș subliniază dificultatea investițiilor de acest tip. El explică faptul că, în absența unor reguli clare, dezvoltatorii nu pot colabora pentru a finanța împreună școli sau grădinițe, aceste proiecte fiind realizate doar atunci când un singur dezvoltator este suficient de mare.
Problema principală identificată de Florin Mariș vizează modul în care primăriile solicită contribuțiile dezvoltatorilor. La Cluj-Napoca, taxa de urbanizare se stabilițea anterior prin comisii, fără o legătură directă cu suprafața, locația sau valoarea de piață a proiectului. Din acest motiv, contribuțiile au fost direcționate în trecut predominant către spații comerciale. Florin Mariș a observat că primăria deține deja astfel de spații și nu știe să le exploateze, însă dezvoltatorii nu au putut finanța școli deoarece nu puteau aduce mai mulți investitori la un proiect comun.
Pentru a rezolva această situație, Florin Mariș propune implementarea unei taxe de urbanizare transparente, calculată pe metru pătrat sau pe zonă, și crearea unei liste publice cu investițiile necesare comunității. Modelul propus este cel din Viena, unde primăria prezintă investitorilor proiectele publice necesare, precum o școală de muzică sau o stație, indicând valoarea acestora. Astfel, dezvoltatorii pot alege la ce proiect contribuie și își pot marca numele pe obiectivul finanțat, facilitând participarea mai multor companii la un singur proiect de infrastructură.
Florin Mariș avertizează că costul acestor contribuții este transferat în final către consumator, fiind inclus în prețul locuințelor. Dacă taxa de urbanizare ar fi cunoscută de la început, de exemplu un procent fix de 2% din valoare, dezvoltatorii ar putea o bugeta exact. Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) preia deja multe dintre practicile aplicate la Cluj-Napoca, inclusiv conceptul de taxă de urbanizare, având în vedere că unii dintre autorii codului au lucrat în Cluj.
Dezvoltarea cartierelor noi în orașele din România implică o gestionare complexă a infrastructurii de care au nevoie locuitorii. În contextul urbanizării rapide, necesitatea de a integra școli, grădinițe și spații verzi în proiectele imobiliare devine critică pentru sustenabilitatea comunităților. Deciziile privind taxele de urbanizare și modul de colectare a acestora influențează direct echilibrul dintre dezvoltarea economică a sectorului construcțiilor și calitatea vieții cetățenilor care ocupă noile zone rezidențiale.