România contribuie cu aproximativ 3% din volumul total de lemn utilizat în fabricile IKEA pentru producția de mobilier, a explicat Ulf Johansson, managerul global pentru aprovizionare cu lemn și silvicultură în cadrul Inter IKEA Group. Restul resurselor sunt asigurate din alte surse, printre care Polonia reprezintă 29%, Lituania 12%, China 11%, Suedia 8% și Germania 6%. Această distribuție subliniază importanța strategică a regiunii europene pentru aprovizionarea grupului.
Vehiculul de investiții al IKEA, Ingka Investments, deține în prezent circa 51.000 de hectare de pădure în România, o suprafață care a crescut cu 400 de hectare față de perioada 2023-2024. România ocupă locul al treilea în cadrul grupului IKEA din perspectiva proprietății asupra terenurilor forestiere, fiind depășită doar de Letonia, care deține 246.000 de hectare, și de SUA, cu 74.300 de hectare. Această expansiune locală reflectă interesul companiei pentru gestionarea resurselor proprii.
În România, lemnul utilizat de companie este, în principal, fagul, o materie primă utilizată pentru fabricarea meselor și scaunelor. IKEA colaborează în prezent cu aproximativ 20 de furnizori locali, menționând parteneriate de lungă durată cu parteneri din țară. Ulf Johansson a precizat că furnizorii au procesat, în anul financiar 2025, aproximativ 14,7 milioane de metri cubi echivalent lemn rotund pentru produsele grupului, evidențiind volumul masiv de materie primă gestionat.
Pentru a contracara deficitul de resurse, compania pune accent pe utilizarea lemnului reciclat, care a reprezentat aproximativ 19% din totalul utilizat în anul financiar 2025. Ulf Johansson susține că trecerea de la o dezvoltare liniară la una circulară este esențială, deoarece nu există suficient lemn în pădurile lumii. Strategia de „mai mult din mai puțin” vizează utilizarea mai eficientă a fiecărui metru cub de lemn prin construcții inginerești inteligente și eliminarea deșeurilor.
Deși lemnul reciclat este, în general, mai ieftin decât cel virgin, există provocări logistice semnificative legate de costurile de transport. Ulf Johansson a avertizat că prețurile lemnului vor crește peste nivelul inflației pe termen lung, deoarece cererea va depăși oferta din cauza pierderii suprafețelor forestiere la nivel mondial. Această situație este cauzată de defrișări și schimbări climatice, ceea ce face ca reziliența lanțurilor de aprovizionare să devină mai importantă decât prețul brut al buștenilor.
Gestionarea resurselor forestiere și stabilitatea pieței de materii prime sunt elemente critice pentru stabilitatea economică. În contextul macroeconomice actual, indicatorii precum deficitul bugetar sau inflația influențează costurile de producție și capacitatea de investiții a companiilor. Deși execuția bugetară a arătat îmbunătățiri, volatilitatea prețurilor la materii prime rămâne un factor de risc pentru industriile care depind de resurse naturale finite.