Autoritățile au reluat discuțiile privind două proiecte majore de infrastructură pe Dunăre, cu o valoare totală estimată la peste 1,4 miliarde de euro. Aceste investiții, identificate ca priorități pentru securitatea energetică și transportul de mărfuri, vizează proiectele Bala 2 și Fast Danube 2. Obiectivele principale includ asigurarea debitelor necesare pentru alimentarea cu apă a centralei de la Cernavodă și reducerea perioadelor în care navigația este afectată de nivelul scăzut al fluviului.
Proiectul Bala 2, care vizează bifurcația brațului Bala în județul Călărași, are un cost total estimat între 1,2 și 1,3 miliarde de euro. Ministrul Transporturilor a anunțat o alocare inițială de 200 de milioane de euro pentru demararea investiției, însă restul finanțării trebuie identificat ulterior. Această cifră este semnificativ mai mare decât valoarea de aproximativ 1,02 miliarde de lei, cu TVA, aprobată în 2024, ceea ce necesită clarificări suplimentare privind soluția tehnică și costurile actualizate.
Lucrările de la Bala 2 ar trebui să redistribuie debitele între brațul Bala și Dunărea Veche, facilitând astfel navigația și asigurând apa necesară pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă. Intervențiile prevăzute de Administrația Fluviale a Dunării de Jos includ restaurarea unui vechi braț de bifurcație, ridicarea pragului de fund și dragaje. Nivelul apei în zona respectivă ar putea crește cu până la 1,2 metri, fiind prevăzute și amenajări pentru habitatele și migrația sturionilor.
În paralel, proiectul Fast Danube 2 vizează sectorul comun româno-bulgar al Dunării, pe o lungime de circa 470 de kilometri. Bugetul acestui proiect este de aproximativ 230 de milioane de euro, finanțat în proporție de 85% prin Connecting Europe Facility 2, restul fiind acoperit din surse naționale. Scopul este de a permite navigația pentru cel puțin 340 de zile pe an, față de cele 280 de zile disponibile în prezent, prin dragaje în 12 puncte critice.
Implementarea Fast Danube 2 include și stabilizarea malurilor pe o lungime de 5,45 kilometri, precum și construcții hidrotehnice pentru controlul sedimentelor. Se estimează că aceste lucrări ar putea crește cu aproximativ 20% volumul de mărfuri transportate pe Dunăre, oferind o navigație mai predictibilă. Totuși, trecerea la faza de execuție rămâne etapa critică pentru a transforma aceste beneficii anticipate în rezultate concrete pentru transportul fluvial.
Importanța acestor proiecte de infrastructură hidrotehnică este accentuată de nevoia de stabilitate a sistemului energetic național. Disponibilitatea reactoarelor de la Cernavodă depinde direct de fluxul de apă pentru răcire, iar orice fluctuație a nivelului Dunărei poate pune sub semnul întrebării funcționarea centralelor. Asigurarea unui debit constant este, astfel, o componentă vitală pentru menținerea securității energetice a țării.