Sectorul construcțiilor din România se confruntă cu obstacole majore care afectează ritmul investițiilor publice și private, conform dezbaterilor de la Newsweek Construcții Summit 2026. Principalele probleme identificate de specialiști și reprezentanți ai statului includ lipsa forței de muncă calificate, birocrația administrativă și dificultățile de finanțare. Evenimentul a evidențiat necesitatea unei coordonări mai bune între constructorii care execută lucrările și autoritățile care trebuie să asigure aprobările și recepțiile necesare.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației subliniază importanța asigurării continuității investițiilor pentru anul 2027. Orsolya-Mária Kövér a precizat că presiunea financiară este vizibilă atât la nivelul infrastructurii, cât și al altor categorii de lucrări publice, inclusiv cele din cadrul PNRR. Proiectele rămase nefinalizate vor fi continuate fie prin bugete locale, fie prin programe naționale sau finanțări de la bugetul de stat, pentru a evita abandonarea lucrărilor deja începute.
Deficitul de personal reprezintă un blocaj critic pentru industria construcțiilor, afectând capacitatea de execuție a firmelor. Adrian Florea, reprezentant Concelex, a susținut că industria ar putea angaja rapid cel puțin 100.000 de lucrători, dacă ar exista resurse umane disponibile. El a estimat că aproximativ 30.000 de muncitori ar fi trebuit să intre în România, o situație care ar fi generat taxe de aproximativ 350 de milioane de lei pentru stat.
Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) operează în prezent cu o capacitate mult sub nivelul necesar pentru controlul șantierelor. Valeria Enache a raportat că instituția dispune de doar 296 de inspectori, față de un nivel anterior de 1.100 de specialiști. Această lipsă de personal afectează capacitatea de verificare a calității proiectelor, în special în domenii esențiale precum arhitectura, instalațiile sau infrastructura feroviară, crescând riscul ca lucrările să fie neconforme.
Problemele financiare și de lichiditate afectează direct constructorii, în special prin mecanismele de garanție. Liviu Bostan a explicat faptul că întârzierile la recepția proiectelor pot obliga firmele să prelungească garanțiile de bună execuție, generând costuri suplimentare. Pe lângă aceste presiuni, piața locuințelor este influențată de creșterea prețurilor și de dobânzile ridicate, care limitează accesul populației la credite și afectează capacitatea de dezvoltare a proiectelor rezidențiale noi.
În contextul economic actual, sectorul construcțiilor rămâne vulnerabil la schimbările legislative și fiscale care pot apărea pe parcursul execuției unui proiect. Instabilitatea regulilor privind taxa pe valoarea adăugată sau modificările condițiilor de finanțare bancară pot altera complet calculele inițiale ale dezvoltatorilor. Această incertitudine obligă companiile să se concentreze pe decizii de scurt termen, pierzând din predictibilitatea planificărilor pe termen lung necesare pentru investiții majore.