Sectorul energetic din România se confruntă cu provocări semnificative legate de procesele de autorizare și de lipsa unui dialog constant între autorități și industrie. Gabriela Cacerea, Partner NNDKP, M&A, Energie, a punctat aceste dificultăți în cadrul Conferinței ZF&NNDKP Dialoguri despre România. Aceasta a menționat că, deși în trecut industria nu a avut cu cine să discute pe termen mediu, există acum speranțe legate de o deschidere mai mare către dialog și de o claritate sporită a proceselor.
Una dintre principalele probleme identificate pentru noile investiții este procedura de autorizare, descrisă ca fiind impredictibilă și foarte lungă. Gabriela Cacerea a explicat faptul că, deși au fost implementate măsuri de reglementare și restructurări pentru a elimina proiectele care există doar pe hârtie, procesul de curățare a acestora durează prea mult. Această situație afectează capacitatea investitorilor de a planifica proiecte noi într-un cadru temporal cert și stabil.
Predictibilitatea este afectată și de intervenția statului asupra taxelor aplicate producătorilor, ceea ce reduce încrederea în piață. Gabriela Cacerea a avertizat că lipsa de certitudine poate determina companiile să își schimbe domeniul de activitate, deoarece nu pot construi scenarii de risc viabile. În acest context, este necesară o regândire a infrastructurii energetice, cu o orientare clară către stocarea energiei pentru a echilibra prețurile și a reduce influența factorilor externi.
În ceea ce privește sprijinul financiar, au fost menționate mecanisme precum contractele pentru diferență (CfD) și fondurile destinate stocării. Totuși, Gabriela Cacerea a subliniat necesitatea unui control riguros asupra utilizării acestor fonduri și al achizițiilor, pentru a asigura livrarea proiectelor la termen. Fără o gestionare eficientă a acestor resurse, poate apărea o nouă discuție privind posibilitatea ca statul să intervină asupra prețurilor pentru consumatori.
În ciuda riscurilor, există semne de reluare a activității investiționale, cu tranzacții care au fost amânate anterior din cauza instabilității politice. Gabriela Cacerea a indicat faptul că investitorii strategici vor continua să realizeze investiții, dar acestea trebuie recalibrate către zona de stocare. De asemenea, deși costul forței de muncă a crescut, piața muncii din România rămâne într-o poziție mai avantajoasă comparativ cu piețele din centrul și vestul Europei.
Evoluția investițiilor în infrastructura de energie și alte sectoare de dezvoltare depinde de stabilitatea reglementărilor și de capacitatea de implementare a proiectelor. În România, deciziile privind alocarea fondurilor și gestionarea pieței de energie sunt strâns legate de mecanismele de control și de capacitatea statului de a oferi un cadru de lucru previzibil pentru operatorii economici.