România se află în etapa finală de selecție a unui investitor pentru construirea infrastructurii de calcul dedicate inteligenței artificiale, cunoscută sub numele de Black Sea AI Gigafactory. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat vineri, 6 noiembrie, la Concordia Summit 2026, că autoritățile au primit două oferte pentru acest proiect strategic. Procesul de identificare a partenerilor a fost coordonat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei, împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Proiectul Black Sea AI Gigafactory este pregătit de aproape un an, după ce demersurile de atragere a investitorilor au început încă din vara anului trecut. Alexandru Nazare a precizat că procedura națională de selecție evoluează în paralel cu demersurile europene, fără ca România să fie în întârziere față de calendarul comunitar. Ministrul a exprimat speranța că până la finalul anului curent se va putea face un anunț pozitiv privind finalizarea negocierilor.
Obiectivul principal al acestei investiții nu este crearea unui centru de date obișnuit, ci dezvoltarea unei infrastructuri de calcul de foarte mare capacitate. Această facilitate tehnologică va permite antrenarea și operarea modelelor avansate de inteligență artificială prin utilizarea unor procesoare specializate și sisteme cloud. Autoritățile caută un lider de consorțiu care să dețină experiență în proiecte tehnologice de amploare și să poată coordona un parteneriat internațional.
Interesul pentru acest tip de infrastructură este unul global, având în vedere că firme din opt țări, incluzând regiuni precum America de Nord, Asia și Orientul Mijlociu, și-au manifestat interesul anterior. Deși există două oferte pe masă, acestea reprezintă un pas important în procesul de selecție, dar nu constituie încă un contract de construcție sau o structură de investiții definitivă. Autoritățile urmăresc să finalizeze negocierile până la sfârșitul anului 2026.
La nivel european, Uniunea Europeană urmărește dezvoltarea a până la șapte gigafabrici de inteligență artificială, cu o investiție totală estimată la peste 30 de miliarde de euro. Din această sumă, se preconizează utilizarea a 10 miliarde de euro din fonduri publice europene și naționale, restul de 20 de miliarde de euro urmând a fi mobilizat din investiții private. Aceste centre vor oferi acces la resurse de calcul avansate cercetătorilor și instituțiilor publice.
Evoluția acestor proiecte de infrastructură digitală are loc într-un context de volatilitate pe piețele globale de tehnologie. Recent, pe Bursa din Seul s-au observat vânzări masive de acțiuni la sectorul cipurilor, fapt ce a dus la oprirea tranzacționării. Această instabilitate subliniază importanța strategică a securizării capacităților de calcul și a infrastructurii necesare pentru dezvoltarea modelelor de inteligență artificială la nivel continental.