Statul român trebuie să prioritizeze susținerea unităților de producție care generează plusvaloare pentru a facilita repornirea economiei naționale. Această abordare ar trebui să includă programe clare, precum acordarea de credite cu dobânzi subvenționate și accesul la energie ieftină, conform declarațiilor oferite de Irinel Gheorghe, vicepreședintele Federației și Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC). Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura competitivitatea sectorului în contextul actual de dificultăți economice.
Producătorii de materiale de construcții din România se confruntă cu o lipsă de predictibilitate și cu o creștere semnificativă a costurilor. Printre principalele provocări menționate de Irinel Gheorghe se numără scumpirea utilităților și creșterea costului forței de muncă. Un aspect critic identificat este lipsa producției interne de materii prime, ceea ce pune presiune pe entire lanțul de producție, de la producători la distribuitori și constructori.
Lipsa producției locale de materii prime, precum stirenul, afectează direct sectorul reabilitării termice. Deoarece stirenul nu este produs în România, acesta este achiziționat de la furnizori din Europa sau Asia, ceea ce face ca prețul produsului final să fie extrem de sensibil la fluctuațiile pieței externe. Această dependență de importuri este accentuată de faptul că producătorii de materii prime sunt puțini și pot ajusta prețurile în funcție de cererea globală sau locală.
Infrastructura industrială actuală necesită o retehnologizare urgentă, deoarece multe fabrici au fost construite în perioada 2000-2002. Tehnologia utilizată este considerată învechită, în special din perspectiva consumului de energie, de exemplu prin utilizarea cuptoarelor pe gaz. Irinel Gheorghe a subliniat că, spre deosebire de ajutorul de stat clasic, statul ar trebui să faciliteze investițiile în tehnologii noi, deoarece retehnologizarea implică adesea o necesitate de a utiliza mai puțini oameni.
Costul energiei reprezintă un alt obstacol major, fiind agravat de numeroasele taxe care se adaugă la prețul de consum. Un producător poate avea o factură de energie electrică cu 27 de linii suplimentare, reprezentând certificate verzi și taxe de transport, ceea ce duce la dublarea sau triplarea sumei finale. De exemplu, o factură de aproximativ 180.000 lei poate ajunge la 400.000 lei din cauza acestor costuri adiționale, în condițiile în care prețul gazului a fost liberalizat pentru industrie în aprilie.
Sectorul construcțiilor din România este format dintr-o breaslă complexă care include producători de materiale, distribuitori și constructori. În prezent, industria de materiale de construcții de bază se confruntă cu o presiune economică constantă din cauza costurilor de producție și a dependenței de resurse externe. Această structură necesită o stabilitate a cadrelor legislative și fiscale pentru a permite investițiile pe termen lung în capacități de producție proprii.
seminarul „Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor” a fost organizat vineri, la Sinaia, de către Consiliul Concurenței și Federația și Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).