Rolul trezorierului este fundamental pentru menținerea sănătății financiare a unei entități juridice, asigurând stabilitatea necesară în contextul unei piețe în continuă schimbare. Ștefan Frangulea, președintele Asociației Trezorierilor din România și director financiar la AROBS, subliniază că această funcție implică o responsabilitate majoră. Trezorierul acționează sub coordonarea CFO-ului, având misiunea critică de a garanta că firma își achită la termen facturile și toate sumele datorate către parteneri.
În cadrul companiilor medii și mari, în special în cele care desfășoară operațiuni internaționale și gestionează fluxuri de numerar complexe, postul de trezorier a căpătat o importanță tot mai mare. Activitatea acestora se concentrează pe gestionarea banilor și a riscurilor financiare ale organizației. Ștefan Frangulea identifică cinci elemente comune ale acestui domeniu, printre care se numără vizibilitatea încasărilor, realizarea prognozei de numerar și gestionarea riscului valutar.
Un alt pilon central în activitatea de trezorerie vizează menținerea unor relații solide cu instituțiile bancare. Ștefan Frangulea precizează că aceste conexiuni trebuie stabilite cât mai bine, pentru a permite companiei să dispună de buffere de lichiditate în orice moment. Într-un mediu economic în care apar constant noi sisteme de implementat și categorii de finanțări, trezorierul trebuie să fie pregătit pentru o adaptare constantă și pentru o doză de adrenalină.
Experiența din perioada 2022, când Ștefan Frangulea a ocupat funcția de director financiar la Electrica, ilustrează dificultățile extreme cu care se poate confrunta acest sector. În urma unui mecanism instituit prin Ordonanța de Urgență din 2022, furnizorii de energie au facturat clienții la un preț plafonat, restul fiind recuperat din bugetul de stat. Întârzierile plăților guvernamentale au forțat compania să contracteze împrumuturi suplimentare de 600 de milioane de euro.
Această criză de lichiditate a afectat întregul sector energetic, generând o situație tensionată în care băncile au avut expuneri de până la 10% către acest domeniu. Ștefan Frangulea menționează că, deși situația a fost încordată, comunicarea cu autoritățile și cu reglementatorii a permis găsirea unor soluții. Gestionarea unor astfel de volume de capital, care nu fac parte din ciclul normal de lucru sau din planurile de investiții, reprezintă una dintre cele mai mari provocări.
Gestionarea fluxurilor de numerar și a riscurilor de credit reprezintă piloni critici pentru orice economie stabilă, mai ales în perioadele de volatilitate legislativă. Deciziile guvernamentale care afectează mecanismele de plată sau plafonarea prețurilor pot genera necesități bruște de finanțare externă. În astfel de scenarii, capacitatea de a menține lichiditatea și de a negocia cu creditorii devine factorul decisiv pentru supraviețuirea operatorilor economici.