România ar putea beneficia de o listă mult mai consistentă de proiecte de parteneriat public-privat (PPP) în următorii unu sau doi ani, a declarat Radu Cracan, economist la BERD. Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței „Bugetul și fiscalitatea anului 2027”, organizată miercuri de CursDeGuvernare.ro. În prezent, instituția lucrează deja la implementarea a două proiecte concrete de spitale, indicând un proces de dezvoltare a acestui tip de investiții în țara noastră.
Pentru consolidarea acestui mecanism, BERD colaborează cu Ministerul Finanțelor încă de anul trecut. În cadrul ministerului a fost creat un working group, numit PPP Facility, care reprezintă o echipă dedicată exclusiv revizuirii legislației și a cadrului de reglementare pentru implementarea parteneriatelor. Acest grup de lucru are rolul de a asigura un proces de implementare eficient al proiectelor, facilitând astfel tranziția către un model de finanțare mai diversificat pentru infrastructura publică.
Radu Cracan a menționat că BERD a susținut schimbul de experiență între Ministerul Finanțelor și unitatea specializată în PPP-uri din Grecia, care a beneficiat de finanțare prin fondurile PNRR. În ceea ce privește proiectele aflate în stadiu de pregătire, economistul a precizat că există deja un pipeline de investiții. Printre acestea se numără două spitale, iar IFC lucrează într-un stadiu avansat la un proiect de spital în Timișoara, indicând o extindere a oportunităților.
În ciuda existenței unor dezechilibre fiscale, România rămâne o piață atractivă pentru investiții datorită dimensiunii pieței și accesului la piața unică europeană. Totuși, Radu Cracan a subliniat că politica fiscală a susținut puternic veniturile și cererea internă, însă capacitatea productivă a economiei nu a avansat în același ritm. Această situație a dus la transferul unei părți din cererea suplimentară către inflație și importuri, în timp ce deficitul bugetar și cel de cont curent rămân la niveluri ridicate.
Problema fiscală a României este legată nu doar de mărimea deficitului, ci și de structura acestuia, fiind alimentată de cheltuieli curente rigide. Economistul BERD consideră că modelul bazat pe consum și pe o convergență a veniturilor peste productivitate a atins limitele. România are nevoie de o tranziție către un model susținut de investiții productive, acumularea de capital uman și creșterea productivității, pentru a echilibra costul și productivitatea capitalului și a muncii.
Parteneriatele public-private reprezintă un instrument esențial pentru dezvoltarea infrastructurii, oferind statului posibilitatea de a realiza investiții majore fără a crește imediat deficitul bugetar prin cheltuieli directe. Prin implicarea sectorului privat în gestionarea și finanțarea proiectelor de utilitate publică, precum spitalele menționate, administrația publică poate asigura o mai bună eficiență operațională și o modernizare rapidă a serviciilor esențiale pentru cetățeni.