România are potențialul de a dezvolta capacități de producție în domeniul dronelor și al războiului electronic într-un interval de maximum cinci ani. Această evoluție ar putea fi facilitată prin reconversia unor platforme industriale existente, precum fabricile de automobile sau facilitățile de producție care se află în dificultate. Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în Consiliul de Administrație al Alro, a subliniat că reindustrializarea trebuie să fie una de tip „smart”, bazată pe tehnologii de ultimă oră.
Expertul a propus utilizarea parteneriatelor internaționale cu producători americani sau sud-coreeni pentru a integra România în producția de echipamente de apărare de ultimă generație. Vasile Iuga a menționat că industria de drone implică componente IT avansate, un domeniu în care țara dispune de ingineri capabili. El a comparat situația cu cea a Ucrainei, care a devenit un lider în producția de drone în urma războiului, sugerând că România poate face un salt rapid în aceste segmente de apărare.
Pentru ca industria de apărare să devină un motor real de creștere economică, este necesară direcționarea finanțărilor către jucătorii locali din lanțul de producție. Vasile Iuga a semnalat o problemă majoră legată de politicile de finanțare ale băncilor și instituțiilor financiare internaționale, care refuză adesea proiectele din sectorul de apărare. Deși este acceptabil să nu se finanțeze arme chimice sau biologice, expertul consideră că proiectele de apărare defensivă și cele de drone ar trebui să primească acces la capital.
Pe lângă barierele financiare, competitivitatea industriei este afectată de costurile ridicate ale energiei în Europa. Vasile Iuga a observat că prețul energiei în Europa este de două până la patru ori mai mare decât în Statele Unite și cu 70% mai mare decât în China. În acest context, el a criticat dificultățile de implementare a reglementărilor, menționând că, deși există multe rapoarte și reglementări, procesul de aplicare rămâne ineficient la nivelul actual.
În paralel, România negociază un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone prin intermediul mecanismului european SAFE (Security Action for Europe). Acest mecanism permite contractarea unor împrumuturi pentru investiții militare, având o finanțare totală de 150 de miliarde de euro. România urmează să contracteze împrumuturi de 16,7 miliarde de euro, în condiția ca 65% din valoarea proiectelor să fie contractată cu companii din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau Ucraina.
Contextul securității regionale pune presiune pe capacitățile de apărare antiaeriană ale țării. Deși România utilizează sisteme precum rachetele sud-coreene Chiron sau tunurile germane Gepard, o acoperire completă a frontierelor cu astfel de tehnologii ar fi prohibitivă din punct de vedere al costurilor. O sursă guvernamentală a indicat faptul că va dura cel puțin șapte ani până când țara va dispune de un sistem de apărare antiaeriană multi-stratificat.