Procesul de selecție pentru construirea unei unități de tip AI Gigafactory în România se află în etapa finală, autoritățile urmând să anunțe rezultatul până la finalul anului curent. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri, în cadrul evenimentului Concordia Summit 2026, că pe masa decidenților se află în prezent două oferte pentru acest proiect tehnologic major. Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor au coordonat aceste eforturi de aproape un an de zile pentru a atrage investiții în infrastructura de inteligență artificială.
Proiectul de referință, cunoscut sub numele de Black Sea AI Gigafactory, este coordonat de Autoritatea pentru Digitalizarea României împreună cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). În iunie, Ministerul Economiei a depus oficial candidatura pentru obținerea unei finanțări europene de 4 miliarde de euro pentru această inițiativă. Proiectul a fost înscris pentru finanțare prin programul EuroHPC Joint Undertaking, după transmiterea unei scristeri de intenție către Comisia Europeană, marcând un pas important în integrarea tehnologică a țării.
Planul de dezvoltare prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații strategice selectate pentru avantajele de infrastructură și conectivitate. Prima fază a proiectului vizează zona Cernavodă, unde se dorește utilizarea alimentării directe din reactoarele nucleare și a conexiunii prin fibră optică la rețelele europene. A doua fază presupune amplasarea restului echipamentelor la Doicești, în județul Dâmbovița, într-un sit industrial care ar putea permite co-localizarea unor reactoare modulare mici (SMR) pentru producția de energie.
Gigafabrica de inteligență artificială va integra procesoare avansate, tehnologii software, cloud și centre de date eficiente din punct de vedere energetic. Obiectivul este ca această unitate să contribuie la consolidarea poziției de lider tehnologic și a autonomiei strategice a Europei, alături de o rețea de 19 fabrici similare pe continent. Proiectul românesc are, de asemenea, o componentă regională, urmând să sprijine reconstrucția digitală a Ucrainei, integrarea digitală a Republicii Moldova și extinderea serviciilor către Serbia și Turcia.
Planul energetic al proiectului se bazează pe un mix sustenabil de până la 1.500 MW, cu un accent puternic pe energia nucleară fără emisii de carbon. Totuși, implementarea acestui model de alimentare a fost marcată de provocări legate de stabilitatea surselor, după ce centrala de la Cernavodă a fost închisă pentru o perioadă de 3 luni din cauza secetei istorice. Expertiza indică faptul că nivelul scăzut al Dunării poate cauza întreruperi în producția de energie nucleară, ceea ce ar putea impune o gestionare mai complexă a fluxului energetic pentru infrastructura de calcul.
Proiectele de infrastructură tehnologică și energetică de amploare sunt adesea supuse unor schimbări de criterii la nivel european, însă Alexandru Nazare a precizat că demersurile românești au început înainte de modificările aduse de EuroHPC. Autoritățile urmăresc să finalizeze selecția cu un anunț pozitiv înainte de intrarea în noul an, încercând să asigure stabilitatea necesară pentru un proiect de o asemenea dimensiune economică și tehnologică.