Companiile care reușesc să mențină stabilitatea și să reziste perioadelor dificile tind să protejeze bugetele dedicate sănătății angajaților, chiar și atunci când alte linii de cheltuieli sunt tăiate. Sorin Dragomir, Group Retention Manager la MedLife, observă că investiția în capitalul uman oferă rezultate pe termen mediu și lung, spre deosebire de investițiile tehnologice care aduc beneficii rapide. Această abordare transformă sănătatea dintr-un simplu cost într-un instrument esențial de retenție a talentelor.
În perioadele de criză, angajații caută sprijin și confort emoțional, iar loialitatea lor este câștigată prin empatie și grija acordată stării de bine. Sorin Dragomir susține că sănătatea nu ar trebui să fie un subiect de negociere, subliniind importanța prevenției medicale cel puțin o dată pe an. Experiența de la începutul pandemiei a demonstrat că, deși multe companii au vrut să suspende serviciile medicale pentru economisire, cele care au continuat colaborarea au luat decizii corecte pentru echipa lor.
Un studiu McKinsey confirmă această tendință la nivel global, evidențiind faptul că firmele care au continuat să investească în oameni în timpul pandemiei au crescut de două ori mai rapid. Între anii 2019 și 2021, aceste companii au înregistrat o creștere de 8%, în timp ce cele care s-au concentrat doar pe rezultatele financiare imediate au avut o creștere de doar 4%. Această diferență subliniază impactul direct al beneficiilor extrasalariale asupra performanței de business.
Abonamentul medical a evoluat de la un simplu beneficiu administrativ la o cerere directă a viitorilor angajați în procesul de recrutare. MedLife a extins acest concept prin programul Longevity 100+, care pune accent pe prevenția personalizată prin testarea microbiomului și corelarea cu istoricul medical. Astfel, companiile nu mai oferă doar medicina muncii, obligatorie prin lege, ci construiesc pachete de beneficii care sunt argumente de recrutare decisive pe o piață a muncii restrânsă.
Pierderea unui angajat valoros implică costuri semnificative, atât în ceea ce privește timpul necesar pentru integrarea unui înlocuitor, cât și pretențiile salariale mai mari ale noilor recrutacji. La nivel global, costurile cauzate de turnover-ul voluntar din cauza epuizării pot ajunge la 15-20% din bugetul total de salarii, conform studiului Gallup. Diferențele de retenție între companii pot fi de până la 15 puncte procentuale, în funcție de calitatea beneficiilor medicale oferite.
Piața muncii actuală pune un accent tot mai mare pe conceptul de wellbeing, transformând starea de bine într-un element central al strategiilor de management. Deși anterior beneficiile generoase erau specifice sectoarelor IT sau bancar, astăzi și alte industrii alocă bugete mai mari pentru a atrage profesioniști pe poziții cheie. Tendința indică o valorificare tot mai mare a resurselor umane prin pachete de beneficii extrasalariale complexe.