Procedura prin care compania canadiană Gabriel Resources a solicitat anularea deciziei de arbitraj favorabile statului român în cazul proiectului Roșia Montană a fost declarată oficial închisă. Comitetul ICSID de la Washington urmează să emită verdictul final până la data de 13 noiembrie 2026. Această decizie este crucială deoarece vizează obligația companiei de a achita către statul român aproximativ 10 milioane de dolari, sumă care reprezintă cheltuielile de arbitraj aferente disputei.
Comitetul Ad-Hoc al Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) a luat act de închiderea procedurii. Gabriel Resources, care deține aproape 81% din capitalul Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), solicitase anularea deciziei din martie 2024. În procesul inițial, compania canadiană ceruse statului român plăți de miliarde de dolari, susținând că proiectul minier aurifer a fost blocat în mod ilegal și abuziv.
Motivul principal pentru care Gabriel Resources a cerut anularea deciziei tribunalului ICSID ține de integritatea procesului de arbitraj. Compania a susținut că unul dintre cei doi arbitri care au decis în favoarea României ar fi fost plătit de un ONG anti-Roșia Montană. În plus, același arbitru, împreună cu președintele Tribunalului, ar fi primit remunerări de la o instituție sponsorizată de avocații statului român, conform informațiilor furnizate de G4Media.
În decizia sa anterioară, Tribunalul ICSID a respins acuzațiile companiei, afirmând că statul român nu a făcut abuz de putere pentru a profita de capitalul investitorilor. Tribunalul a menționat că nu există dovezi privind o acțiune coordonată a instituțiilor statului pentru blocarea proiectului. De asemenea, instanța a considerat lipsită de credibilitate afirmația că decizia politică de respingere a proiectului din 2013 ar fi fost descoperită abia în 2015.
Situația juridică a companiei este complexă, având în vedere că ANAF a pus sechestru pe pachetul de acțiuni al Gabriel Resources în anul 2024. În prezent, pe rolul instanțelor românești se află și alte procese inițiate de Gabriel Resources și RMGC, care vizează atacarea actelor aferente sechestrului și a punerii în executare a acestuia. În același timp, RMGC a pierdut licența de concesiune pentru exploatarea perimetrului auro-argintifer, emisă inițial în 1999 și prelungită în 2019.
Disputa privind Roșia Montană reflectă un conflict de lungă durată între investitorii privați și autoritățile statului în cadrul proiectelor de infrastructură și minerit. Această cauză juridică internațională subliniază dificultățile de implementare a proiectelor de amploare în condiții de incertitudine juridică și presiuni sociale. Rezultatul final de la Washington va determina dacă România poate recupera costurile de arbitraj sau dacă procesul de anulare va fi acceptat.