Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat joi că deprecierea leului și creșterea costurilor de finanțare ale statului sunt rezultatul incertitudinilor interne și al evoluțiilor externe. Aceste fenomene reflectă deciziile investitorilor într-un context marcat de volatilitate. Alexandru Nazare a susținut că restabilirea stabilității este crucială nu doar pentru cursul de schimb, ci și pentru reducerea dobânzilor la care România se împrumută în prezent.
Evoluția cursului leului a atins un nou minim istoric în raport cu euro, în timp ce randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani au depășit pragul de 7,5%. Alexandru Nazare a explicat faptul că scăderea valorii monedei nu poate fi atribuită unui singur factor. El a menționat că perioada de funcționare cu un guvern interimar a coincis cu episoade de volatilitate determinate de contextul intern, cel extern și de repoziționarea unor investitori.
Creșterea dobânzilor la titlurile de stat pune o presiune suplimentară asupra finanțelor publice, deoarece generează cheltuieli mai mari pentru datoria cu dobânzi variabile. Alexandru Nazare a exclus riscul ca aceste dobânzi de peste 7% să pună în pericol plata pensiilor și a salariilor în acest moment. Totuși, ministrul a avertizat că majorarea costurilor de finanțare nu poate fi ignorată și se va reflecta direct în bugetul de stat.
Ministrul a argumentat că reducerea incertitudinii politice va contribui la temperarea presiunilor din piață. „Cu cât mai repede vom reuși să rezolvăm ecuația de stabilitate, cu atât mai rapid vom putea să ținem sub control costurile de finanțare”, a afirmat Alexandru Nazare. Obiectivul autorităților este ca problema stabilității să fie rezolvată cât mai rapid, pentru ca unul dintre principalele elemente de incertitudine urmărite de piețe să dispară.
În paralel, România intră în discuțiile cu agenția de rating Standard & Poor’s cu argumente mai solide decât în anii precedenți. Alexandru Nazare a precizat că există o convergență între ținta guvernamentală de deficit și estimările agențiilor de rating. Potrivit ministrului, agențiile consideră realizabilă închiderea anului cu un deficit de 6,6%, atât în termeni cash, cât și ESA, confirmând că execuția României este în traiectorie.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici, precum deficitul bugetar și randamentele obligațiunilor, este vitală pentru stabilitatea fiscală a țării. În perioade de volatilitate, agențiile de rating și investitorii urmăresc îndeaproape capacitatea statului de a-și respecta țintele de deficit. O convergență între prognozele guvernamentale și cele ale agențiilor externe poate ajuta la consolidarea încrederii pieței și la menținerea costurilor de împrumut la niveluri sustenabile.