Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a publicat raportul „Regional Economic Prospects”, prin care estimează o scădere a economiei României cu 0,2% în anul 2026. Instituția financiară internațională menține prognozele privind evoluția economică pentru perioada 2026-2027 în linie cu datele furnizate în iunie. După ce economia României a înregistrat o creștere de 0,7% în anul 2025, noile estimări indică o perioadă de instabilitate înainte de o posibilă redresare în anul următor.
Conform datelor BERD, PIB-ul României s-a contractat în ritm anual cu 0,8% în primul semestru al anului 2026. Această scădere a fost determinată de o prăbușire a producției industriale, care a înregistrat un recul de 4,6%, precum și de scăderi în sectoarele de servicii și în vânzările cu amănuntul. Singurul segment care a oferit un contrapând de negativ, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere, fiind susținut direct de proiectele de infrastructură finanțate prin fondurile UE.
Situația inflației rămâne un punct critic, deoarece aceasta a urcat la 9,7% în luna mai 2026, înainte de a scădea la 6,3% în august 2026. În ciuda acestei scăderi, nivelul inflației în România rămâne cel mai ridicat din Uniunea Europeană. BERD avertizează că presiunile inflaționiste ar putea fi prelungite de deprecierea monedei naționale față de euro și de prețurile ridicate la energia utilizată în economie.
În ceea ce privește indicatorii fiscali, deficitul bugetar a fost cu 37% mai scăzut în termeni nominali în perioada ianuarie - iulie 2026 față de perioada similară din 2025. Instituția estimează că ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an este realizabilă. Totuși, deficitul de cont curent al României este menținut printre cele mai mari valori din cadrul Uniunii Europene, ceea ce indică existența unor dezechilibre externe semnificative.
Pentru ca PIB-ul să revină pe o traiectorie de creștere în semestrul al doilea, este necesară o redresare treptată a cererii din partea gospodăriilor. De asemenea, finalizarea investițiilor finanțate de UE și o revenire moderată a exporturilor, bazată pe restabilirea parțială a competitivității costurilor, sunt elemente esențiale. BERD prevede că, în ciuda unei probabile scăderi a investițiilor publice, economia ar putea crește cu 1,8% în anul 2027.
Riscurile de evoluție negativă pentru economia românească sunt legate de incertitudinile ce vizează politicile fiscale și de șocul provocat de prețurile energiei. De asemenea, o cerere externă slabă poate influența rezultatele macroeconomice. Monitorizarea acestor variabile este crucială pentru stabilitatea fiscală și pentru atingerea obiectivelor de creștere economică pe termen lung în contextul volatilității piețelor internaționale.