Agenția de rating Fitch a decis să îmbunătățească perspectiva Bulgariei, atribuindu-i o perspectivă de tip „pozitivă”. Această decizie vine într-un moment în care economia țării de la Sofia prezintă un ritm de dezvoltare considerabil mai ridicat față de restul continentului. Analiza agenției subliniază că stabilitatea mediului politic actual poate deschide noi oportunități pentru implementarea unor reforme structurale esențiale.
Conform evaluării Fitch, aceste reforme sunt necesare pentru a susține potențialul de creștere economică pe termen lung și pentru a crește nivelul de prosperitate al populației. Totodată, agenția indică faptul că Bulgaria poate consolida guvernanța sectorului public, profitând de progresele realizate în procesul de aderare la zona euro. Această direcție strategică este considerată un factor de stabilitate pentru viitorul economic al țării.
Performanța economică a Bulgariei este remarcabilă, depășind semnificativ indicatorii europeni. Începând cu anul 2024, economia bulgară a menținut un ritm de creștere de aproximativ 3%, o cifră care se compară cu performanța zonei euro, unde media creșterii este de aproximativ 1%. Această diferență de trei ori mai mare subliniază dinamismul actual al pieței interne și al activității economice din Bulgaria.
Totuși, Fitch avertizează asupra unor riscuri care pot contrabalansa punctele forte ale economiei. Printre acestea se numără riscul de supraîncălzire economică, inflația ridicată și deficiturile de cont curent, precum și riscurile asociate unei politici fiscale prociclice. Deși apartenența la UE și indicatorii solizi ai finanțelor publice sunt avantaje majore, aceste presiuni pot influența stabilitatea pe termen mediu.
Prognozele de viitor indică o încetinire treptată a ritmului de creștere a PIB-ului. Fitch estimează că această descărcare de presiune va ajunge la un nivel de 2,4% până în anul 2028. Această evoluție va fi determinată de o tranziție către o performanță mai puternică a exporturilor, compensând o scădere a cererii interne, care va ajunge la un ritm de creștere mult mai lent.
Din punct de vedere fiscal, indicatorii de echilibru sunt monitorizați atent de investitori. În regiune, gestionarea deficitului bugetar rămâne un subiect critic pentru stabilitatea macroeconomică. De exemplu, în România, deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB după primele opt luni, deși costul dobânzilor rămâne o presiune financiară semnificativă pentru bugetul de stat.