Bugetul general consolidat al României a încheiat primele opt luni ale anului 2026 cu un deficit de 59,42 miliarde de lei. Această cifră reprezintă o scădere față de perioada similară a anului trecut, când deficitul a fost de 86,36 miliarde de lei. Conform datelor publicate sâmbătă de Ministerul Finanțelor, statul a cheltuit cu 59,42 miliarde de lei mai mult decât a reușit să încaseze în acest interval de timp.
Raportat la dimensiunea economiei naționale, evoluția deficitului arată o tendință de consolidare fiscală. În primele opt luni ale anului 2025, deficitul a reprezentat 4,51% din PIB, însă în aceeași perioadă a anului 2026, acesta a coborât la nivelul de 2,89% din PIB. Această scădere a indicatorului reflectă o gestionare mai strictă a cheltuielilor publice în raport cu veniturile colectate de stat.
În ciuda scăderii deficitului, costurile aferente serviciului datoriei au înregistrat o creștere marcată. Statul a plătit 42,05 miliarde de lei pentru dobânzi în primele opt luni ale anului, ceea ce înseamnă cu 8,86 miliarde de lei mai mult față de perioada echivalentă din 2025. Această evoluție a costurilor cu dobânzile reprezintă o creștere de 26,7%, o situație pe care Ministerul Finanțelor o consideră o presiune importantă asupra bugetului.
Analiza cheltuielilor arată variații semnificative între diverse categorii de consum public. Cheltuielile cu salariile personalului bugetar au scăzut cu 4,26 miliarde de lei, o reducere de aproximativ 3,8% față de 2025, din cauza limitării unor sporuri. În schimb, cheltuielile pentru bunuri și servicii, care includ utilități și întreținere, au crescut cu 7,1%, ajungând la 67,83 miliarde de lei, în timp ce investițiile au crescut cu 25,1 miliarde de lei.
Investițiile totale au ajuns la 97,05 miliarde de lei, de la 71,95 miliarde în perioada precedentă. Un aspect important este că aproximativ 70% din aceste plăteri au fost direcționate către proiecte care beneficiază de fonduri europene nerambursabile din cadrul perioadei 2021–2027. Ministerul Finanțelor subliniază că reducerea necesarului de finanțare este esențială pentru limitarea costurilor datoriei pe termen mediu.
Evoluția acestor indicatori macroeconomici are loc într-un context în care România încearcă să colecteze mai mult și să cheltuiască mai controlat. Scăderea deficitului bugetar cu 27 de miliarde de lei în raport cu perioada precedentă indică o încercare de stabilizare a finanțelor publice, chiar dacă presiunea dobânzilor rămâne un factor de risc pentru bugetul de stat.