Deficitul bugetului general consolidat al României a înregistrat o scădere semnificativă în primele opt luni ale anului 2026, ajungând la 59,42 miliarde de lei. Această valoare reprezintă o reducere față de cele 86,36 miliarde de lei raportate în aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 4,51% la 2,89%, într-un context în care veniturile statului au avansat mai rapid decât nivelul cheltuielilor totale.
Veniturile totale ale statului au crescut cu 11,4%, atingând suma de 468,10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 4,2%, la 527,53 miliarde de lei. Deficitul nominal a suferit o diminuare de 26,94 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 31%. Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 14,3% față de intervalul ianuarie-august din 2025.
Încasările din TVA au fost un motor important de creștere, totalizând 103,35 miliarde de lei, cu 20,80 miliarde de lei mai mult decât anul trecut. Alte contribuții relevante includ impozitul pe profit, care a ajuns la 29,55 miliarde de lei, o creștere de 9,1%, și impozitul pe salarii și venit, care a urcat la 42,86 miliarde de lei. Sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori au crescut cu 37,7%, la 43,38 miliarde de lei.
În ciuda scăderii deficitului, cheltuielile cu dobânzile au crescut mult mai rapid decât restul cheltuielilor, înregistrând un avans de 26,7%. Statul a plătit 42,05 miliarde de lei pentru dobânzi, cu 8,86 miliarde de lei mai mult față de perioada similară din 2025. Aceste costuri au ajuns la aproximativ 2% din PIB, reprezentând o presiune constantă asupra bugetului și o limitare pentru reducerea necesarului de finanțare pe termen mediu.
Cheltuielile pentru investiții au crescut substanțial, ajungând la 97,05 miliarde de lei, de la 71,95 miliarde de lei în perioada precedentă. Din această sumă, 69,2% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate prin fonduri externe nerambursabile din cadrul financiar 2021-2027. Pe de altă parte, cheltuielile de personal au scăzut ușor, totalizând 109,04 miliarde de lei, ca urmare a reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare salarială aplicate în perioada 2025-2026.
Evoluția deficitului bugetar este strâns legată de capacitatea statului de a colecta impozite și de gestionarea costurilor de împrumut. În România, menținerea echilibrului fiscal depinde de raportul dintre veniturile fiscale, precum TVA sau impozitul pe profit, și cheltuielile de funcționare sau de investiții. Monitorizarea execuției bugetare în ultimele luni ale anului este esențială pentru a determina dacă țintele de consolidare fiscală vor fi îndeplinite integral până la finalul anului 2026.