Economia României a intrat într-o nouă etapă de consum energetic, marcată de o scădere a cererii livrate prin rețelele naționale. În deceniul 2016-2025, țara a trecut printr-un proces de dezindustrializare și o tranziție către un sistem descentralizat. Această schimbare de paradigmă este determinată de declinul marilor platforme industriale și de creșterea numărului de prosumatori care utilizează energie regenerabilă.
În ceea ce privește energia electrică, datele furnizate de INS și Transelectrica indică o scădere a consumului intern net de la nivelurile de 53-55 TWh din anul 2016 la 50 TWh în 2025. Vârfurile de sarcină orară, care în perioada de maximă solicitare atingeau pragul de 9.000-9.500 MW, s-au stabilizat acum cu un procent de 5% până la 10% sub aceste maxime istorice. Această evoluție reflectă o cerere mai mică în rețeaua de transport.
Sectorul gazelor naturale a înregistrat o scădere mult mai pronunțată, ajungând la un consum de 9 miliarde de metri cubi în 2025, față de 11-12 miliarde în 2016. Această reducere de aproape 25% este influențată de temperaturile mai blânde și de activitatea redusă a industriei energofage. În 2016, industria absorbea peste 55-60% din totalul consumului de gaze, fiind dominată de rafinării și combine chimice.
Prăbușirea sectorului industrial, estimată la 25-30% față de nivelul din 2016, este principalul factor de scădere a consumului de gaze. Șocurile prețurilor din perioada 2022-2025 au forțat închiderea unor unități mari, precum toate combinele din grupul InterAgro. Singura fabrică rămasă, Azomureș, a funcționat doar intermitent, cu perioade lungi de pauză, afectând semnificativ cererea energetică a acestui segment economic.
În paralel, sectorul casnic și-a mărit ponderea relativă în consumul total, deși eficiența termică a crescut prin programe de izolare. Mulți consumatori au optat pentru soluții individuale de încălzire prin centrale termice, pe fondul prăbușirii sistemelor de termoficare centralizate. Totodată, aportul a peste 100.000 de prosumatori acoperă o cotă semnificativă din necesarul casnic și comercial, reducând presiunea asupra mixului de producție clasic.
Evoluția consumului energetic reflectă o transformare structurală a pieței, unde ponderea cărbunelui a fost drastic diminuată în mixul de producție. Această tranziție este marcată de o fragmentare a cererii, trecând de la un model bazat pe consumatori industriali masivi la unul dependent de eficiența individuală și de producția descentralizată prin panouri solare.