Dobândzile la titlurile de stat pe zece ani ale României au înregistrat o creștere joi, ajungând la nivelul de 7,69%. Această evoluție reprezintă o majorare de 0,25 de puncte procentuale față de cursul de 7,44% raportat miercuri. Creșterea sursală a dobânzilor de stat a avut loc în contextul unei tendințe globale de majorare a ratelor de dobândă pe întreaga planetă.
Situația dobânzilor românești este marcată de o presiune constantă în ultima perioadă. Conform datelor furnizate de platforma TradingEconomics.com, în ultimele lungi de o lună, dobânzile din România au cunoscut o creștere cumulată de 0,75 de puncte procentuale. Această tendință alimentează discuțiile privind costul împrumuturilor statului, în condițiile în care Bloomberg a menționat săptămâna trecută că România deține deja dobânzi de junk, fără a fi însă retrogradată oficial.
Pe lângă factorii interni, contextul economic global influențează direct costurile de finanțare ale țării. Fenomenul de creștere a dobânzilor la nivel mondial este cauzat de inflația ridicată, care este alimentată de creșterea prețului petrolului. Această presiune inflaționistă globală contribuie la dificultatea de a menține ratele dobânzilor la niveluri scăzute, afectând direct capacitatea de împrumut a economiilor, inclusiv a celei românești.
Problemele legate de deficitul bugetar și stabilitatea politică sunt menționate ca factori de risc suplimentari. Banca JPMorgan a avertizat, la data de 4 septembrie, împotriva unui guvern minoritar PSD care ar putea crește cheltuielile spre finalul anului. Instituția a subliniat riscurile legate de majorarea deficitului, creșterea sumelor plătite pentru dobânzi și eventualele promisiuni ale unor politicieni privind scăderea taxelor.
Gestionarea deficitului rămâne un obiectiv critic pentru bugetul de stat în perioada următoare. România își propune pentru anul curent reducerea deficitului la 6,2%, însă pentru anul viitor ținta este de 5%. Pe termen lung, statul trebuie să ajungă la un nivel de 3%, care reprezintă limita maximă prevăzută în tratatele europene asumate de România. În acest interval, agențiile Moody’s și Fitch au păstrat statutul de țară recomandată investițiilor.
Evoluția deficitului bugetar este strâns legată de normele europene de disciplină fiscală. România trebuie să respecte pragurile de 5% pentru anul viitor și 3% pentru perioada de lungo termen, conform tratatelor asumate. Aceste ținte sunt esențiale pentru menținerea creditului de neplată și pentru a evita o retrogradare oficială a ratingului de țară, într-un context în care dobânzile de junk sunt deja menționate în analizele internaționale.