Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional a încheiat, pe 14 septembrie 2026, procesul de revizuire a regulilor după care instituția concepe programele de împrumut și stabilește condițiile de finanțare. Decizia vine ca răspuns la eșecurile repetate ale programelor sale, fiind criticată de numeroși economiști de-a lungul deceniilor. Revizuirea vizează rezultatele programelor din perioada 2018-2024, finanțate atât prin resursele generale ale Fondului (GRA), cât și prin fondul destinat țărilor cu venituri mici (PRGT).
Conform noilor direcții, FMI urmărește să concentreze condițiile impuse statelor pe un număr mai mic de reforme structurale, dar cu un impact economic mult mai semnificativ. Consiliul Executiv a susținut recomandări care vizează ajustări bugetare bazate pe creșterea veniturilor și reducerea cheltuieltelilor, alături de o evaluare mai riguroasă a riscurilor. Obiectivul central al instituției de la Washington nu este reducerea exigențelor, ci asigurarea unei aplicări mai eficiente a programelor de reformă în statele solicitatoare.
Un punct de dispută majoră rămâne momentul în care statul împrumutat trebuie să își reducă deficitul bugetar. FMI încurajează o ajustare bugetară efectuată cât mai devreme în cadrul programului și susținută pe termen lung, considerând că acest lucru crește șansele de succes. Totuși, această abordare trebuie să fie fezabilă și să fie însoțită de măsuri de sprijinire a creșterii economice și de cheltuieli sociale suficiente pentru a proteja persoanele vulnerabile din cadrul societății.
Organizația Oxfam International a reacționat critic la această decizie, avertizând că ajustarea concentrată la începutul programului impune reduceri masive de cheltuieli plătite de cetățenii obișnuiți. Nabil Abdo, consilier principal de politici al Oxfam International, a menționat că avertismentele societății civile au fost ignorate, deși au existat îngrijorări în Consiliul Executiv. Oxfam International a calculat că ținta mediană anuală de reducere a deficitului cerută de FMI a crescut de la 0,21% din PIB în perioada 2012-2017 la 0,85% din PIB în perioada 2018-2025.
În ceea ce privește România, țara nu are în prezent un program de împrumut cu FMI, evaluarea economiei fiind realizată prin consultările anuale de tip Articol IV. Consultările din 2025 au subliniat necesitatea unor măsuri de ajustare începând cu anul 2027 pentru reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB. Deși recomandările de la Articol IV sunt doar sfaturi și nu condiții obligatorii, orice eventual program de împrumut solicitat în viitor va fi supus noilor reguli aprobate în septembrie 2026.
Contextul financiar global rămâne tensionat, în condiții în care multe economie se confruntă cu riscuri de sustenabilitate a datoriei. Allison Holland, director adjunct al Departamentului African al FMI, a indicat că aproximativ 14% dintre țările cu venituri reduse se află deja în dificultate, iar încă 33% prezintă un risc ridicat de a ajunge în această situație. Schimbările de politică economică la nivel internațional pot influența direct costul finanțării și percepția investitorilor asupra riscurilor naționale.