Investițiile nete realizate în economia națională au însumat 100,51 miliarde lei în primul semestru al anului 2026. Conform datelor provizorii furnizate de Institutul Național de Statistică, acesta reprezintă o creștere în termeni reali de 11,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție indică o accelerare a activității de capital în economia românească pe parcursul primelor șase luni ale anului.
Analizând performanța pe trimestri, se observă o dinamica sporită în perioada a doua a anului. În trimestrul al doilea din 2026, investițiile nete au ajuns la nivelul de 59,7 miliarde lei, marcând o creștere de 17,8% în comparație cu trimestrul II din 2025. Această avansare semnificativă a contribuat la consolidarea indicatorilor de capital, reflectând o intensificare a cheltuielilor de investiții în ultimele luni ale semestrului.
Structura acestor cheltuieli este dominată de sectorul construcțiilor și de achiziția de echipamente. În semestrul I al anului 2026, lucrările de construcții noi au atras cele mai mari sume, înregistrând o creștere de 21,5%. Totodată, segmentul utilajelor, care include și mijloacele de transport, a înregistrat un avans de 18%. În contrast, alte categorii de cheltuieli de investiții au raportat o scădere de 6,9% pe parcursul semestrului.
Sectorul construcțiilor a jucat un rol crucial în susținerea indicatorilor macroeconomici. În primele șapte luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 11,2%, segmentul construcțiilor noi înregistrând un avans de 13,4%. La nivel de obiecte de construcții, clădirile rezidențiale au crescut cu 18%, în timp ce construcțiile inginerești au avansat cu 8,4%. Aceste date subliniază rolul infrastructurii în economia actuală.
Investițiile au devenit singurul factor de susținere a PIB-ului, în condițiile în care economia a stagnat în trimestrul al doilea și s-a contractat cu 0,4% față de T2 2025. În semestrul I, PIB-ul a scăzut cu 0,7%, însă construcțiile au oferit o contribuție pozitivă de 0,7% la formarea PIB, având o pondere de 6,2%. Proiectele de infrastructură, susținute de fondurile UE, au compensat consumul slab, afectat de scăderea salariilor reale.
Evoluția consumului privat rămâne un punct critic pentru stabilitatea economică a țării. În timp ce investițiile și construcțiile au preluat rolul de motor de creștere, cererea de consum reprezintă principala vulnerabilitate a sistemului economic actual. Această tranziție către un model bazat pe capital și infrastructură apare într-un context în care presiunea financiară asupra cetățenilor afectează capacitatea de cheltuieli a acestora.