Investitorii de pe piețele financiare internaționale tratează deja titlurile de stat românești ca pe o datorie cu profil de risc speculativ. Această abordare reflectă îngrijorările privind stabilitatea fiscală, în ciuda faptului că România menține încă calificativul de investiții la principalele agenții de rating. Asigurarea împotriva neplății datoriei pe termen de cinci ani este cea mai scumpă dintre cele peste 60 de state monitorizate de Bloomberg.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare estimează că economia României va scădea cu 0,2% în 2026, urmând să crească cu 1,8% în 2027. În primul semestru al anului 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,8% față de perioada precedentă, afectat de o scădere de 4,6% a producției industriei prelucrătoare. BERD atribuie această contracție consolidării fiscale și inflației, care au limitat cheltuielile gospodăriilor, în timp ce construcțiile au crescut datorită proiectelor de infrastructură finanțate de UE.
Situația ratingului este critică, deoarece S&P Global Ratings evaluează România cu „BBB-”, ultima treaptă de investiții, având o perspectivă negativă. Agenția a avertizat că o retrogradare poate avea loc dacă reducerea deficitului se abate de la așteptări sau dacă creșterea economică slabă compromite măsurile fiscale. Decizia S&P, programată pentru 2 octombrie 2026, va determina dacă România trece în categoria speculativă, în condițiile în care și Fitch Ratings și Moody's Ratings mențin perspective negative.
Randamentele titlurilor de stat reflectă acest risc crescut, randamentul titlurilor în lei pe doi ani fiind de 6,52%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Pe 23 septembrie, randamentul titlurilor pe zece ani a urcat la 7,44%, o creștere de 0,39 puncte procentuale față de luna precedentă. Această evoluție indică faptul că investitorii cer compensații mai mari pentru riscul de credit suveran, evaluând amenințările politice și economice mai sever decât indică ratingurile oficiale.
Guvernul încearcă să gestioneze deficitul bugetar, care a scăzut cu 37% în perioada ianuarie-iulie 2026 față de anul trecut. Deși ținta de 6,2% din PIB pare realizabilă, reducerea deficitului s-a făcut în principal prin creșterea veniturilor cu 11,2%, nu prin creșterea economică. Ministerul Finanțelor a raportat că veniturile au crescut, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 2,9%, însă dependența de majorarea taxelor rămâne un punct de vulnerabilitate.
Datoria publică a României este într-o traiectorie ascendentă, conform datelor Comisiei Europene. Aceasta a crescut de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% în 2025 și este estimată la 61,6% în 2026, ajungând la 63,4% în 2027. Pe termen lung, prognozele indică faptul că datoria ar putea atinge aproximativ 90% din PIB în anul 2036, pe măsură ce plățile de dobânzi și deficitul primar influențează sustenabilitatea fiscală.