Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a declarat că economia globală se află într-o perioadă de ambiguitate, ceea ce face prognozele viitorului extrem de dificile. La lansarea celei de-a doua ediții a INDEXULUI Sentimentului Economic Newmoney.ro – INSCOP, oficialul a subliniat că incertitudinea, atunci când persistă pe termen lung, se transformă în ambiguitate. Această stare afectează nu doar România, ci întreaga economie la nivel mondial, necesitând utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru a înțelege reacțiile cetățenilor și ale statelor.
Leonardo Badea a explicat faptul că măsurarea sentimentului populației este un proces esențial, în special în condițiile actuale de incertitudine, pentru a determina direcția deciziilor economice. Conform oficialului BNR, sentimentul economic funcționează atât ca o cauză, cât și ca un semnal. Acesta determină deciziile de cumpărare și investiții, dar oferă și indicii despre viitor, deoarece agenții economici și indivizii nu acționează întotdeauna rațional, fiind influențați de mediul în care trăiesc sau de inerție.
Cercetarea statistică prezentată prin indexul menționat relevă faptul că românii rămân îngrijorați de inflație și anticipează o continuare a creșterii prețurilor. Datele arată că 86.1% dintre persoanele chestionate estimează că prețurile vor crește în următoarele șase luni, o cifră în creștere față de 84.5% raportată în iunie 2026. În același timp, 7.9% dintre respondenți cred că prețurile vor stagna, în timp ce doar 4.3% consideră că acestea vor scădea, o valoare ușor mai mare față de 3.8% din iunie 2026.
Rezultatele cercetării evidențiază și diferențe semnificative între diverse grupuri de cetățeni în ceea ce privește așteptările privind costul vieții. Votanții USR și angajații din sectorul public sunt cei mai sceptici, cu peste 92% dintre ei anticipând creșterea prețurilor. Pe de altă parte, votanții PNL consideră că prețurile vor rămâne stabile într-o proporție mai mare decât media generală. Tinerii sub 30 de ani reprezintă singurul segment cu un optimism peste medie, anticipând o scădere a prețurilor.
Pentru a ieși din această stare de ambiguitate, Leonardo Badea a menționat că este necesară reconstruirea încrederii în viitor și cultivarea unui anumit optimism. În prezent, ponderea non-răspunsurilor la sondaj a scăzut la 1.8%, comparativ cu 3.1% în iunie 2026. Analiza percepțiilor sociale rămâne un pilon central pentru înțelegerea modului în care deciziile economice sunt influențate de opțiunile și percepțiile proprii ale oamenilor, care pot devia de la modelele de raționalitate economică clasică.
Monitorizarea indicatorilor de sentiment economic este un proces continuu utilizat de instituțiile financiare pentru a evalua stabilitatea piețelor. În contextul volatilității globale, aceste date ajută la înțelegerea comportamentului consumatorilor și al agenților economici. Analizele periodice ale percepției inflației și ale așteptărilor privind prețurile sunt fundamentale pentru ajustarea politicilor monetare și pentru înțelegerea dinamicii de consum în cadrul economiei naționale.