Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a publicat o nouă prognoză privind evoluția economică a României, anticipând o scădere a PIB-ului cu 0,2% în anul 2026. Instituția prevede că după această perioadă de contracție, economia românească va intra într-un ritm de creștere de 1,8% în anul 2027. Aceste estimări sunt menținute în linie cu previziunile emise anterior de instituție în luna iunie, fără modificări semnificative față de datele precedente.
Analiza indică faptul că în prima jumătate a anului 2026 producția a rămas în mare parte neschimbată, reflectând o perioadă de contracție pentru România. Această evoluție negativă este cauzată de consolidarea fiscală și de nivelul ridicat al inflației, factori care au afectat direct cheltuielile realizate de gospodării. În acest context, sectorul manufacturier a înregistrat o scădere a producției, contribuind la încetinirea activității economice generale din țară.
În urma unei scăderi accentuate a producției în ultimul trimestru al anului 2025, PIB-ul real s-a contractat cu 0,8% în prima jumătate a anului 2026 față de aceeași perioadă a anului precedent. Această scădere este rezultatul unei prăbușiri de 4,6% a producției în sectorul manufacturier, combinată cu o contracție în sectorul serviciilor și o scădere a vânzărilor cu amănuntul. Singurul segment care a înregistrat o creștere a fost sectorul construcțiilor, susținut de proiectele de infrastructură finanțate prin fonduri UE.
Situația inflației rămâne una critică, deoarece inflația IAPC a crescut la 9,7% în mai 2026, înainte de a încetini la 6,3% în august 2026. Chiar și după această scădere, nivelul inflației în România rămâne cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Raportul avertizează că deprecierea monedei față de euro, împreună cu prețurile ridicate la energia utilizată, ar putea prelungi presiunile inflaționiste asupra economiei naționale.
În ceea ce privește indicatorii fiscali, deficitul public general a fost cu 37% mai mic în termeni nominali în perioada ianuarie-iulie față de perioada corespunzătoare din 2025. Obiectivul de deficit pentru întregul an, stabilit la 6,2% din PIB, pare a fi realizabil, având în vedere că în 2025 acesta a fost de 7,9% din PIB. Totuși, riscurile de deteriorare persistă din cauza incertitudinii privind politica fiscală, a șocurilor la prețurile energiei și a slăbiciunii cererii externe.
Evoluția economică a României este strâns legată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene și de stabilitatea prețurilor la energie. Deși deficitul de cont curent al României rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană, o redresare a exporturilor și finalizarea investițiilor finanțate de UE ar putea ajuta la revenirea creșterii PIB-ului în a doua jumătate a anului 2026.