Reprezentanții agenției S&P Global Ratings se află în această perioadă la București pentru a efectua evaluarea ratingului suveran al României. Decizia oficială privind noul calificativ al țării este programată pentru data de 2 octombrie. Această evaluare are loc într-un moment delicat, marcat de eforturile de reducere a deficitului bugetar și de prelungirea instabilității politice, România fiind condusă de peste patru luni de un guvern interimar, după demiterea Cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură în luna mai.
Miza principală a evaluării este menținerea României în categoria recomandată investițiilor. În prezent, S&P acordă țării calificativul BBB-, care reprezintă ultima treaptă din categoria de investiții, având o perspectivă negativă. O eventuală retrogradare cu o singură treaptă ar plasa România în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Alte două agenții internaționale, Fitch și Moody's, au menținut anul acesta țara în categoria recomandată investițiilor, evaluând România la BBB- și Baa3, ambele având perspectivă negativă.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut că execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale reprezintă principalele argumente ale României în fața agenției. El a subliniat că ajustarea se observă în structura bugetului, demonstrând capacitatea de a reduce deficitul și de a controla cheltuielile, protejând în același timp investițiile finanțate din fonduri europene. Pentru primele șapte luni ale anului, deficitul bugetar a fost de 48,08 miliarde de lei, adică 2,34% din PIB, față de 76,44 miliarde de lei, sau 3,99% din PIB, în aceeași perioadă a anului trecut.
Consultantul economic Adrian Negrescu estimează că există șanse de 70% pentru menținerea ratingului, datorită îmbunătățirii deficitului și a modului de cheltuire a banilor publici. Totuși, el avertizează că haosul politic și instabilitatea reprezintă riscuri majore. O retrogradare la categoria „junk” ar putea compromite capacitatea statului de a se împrumuta pe piețele externe, o resursă critică pentru finanțarea pensiilor și salariilor. În 2027, România are programat un vârf de plată a datoriei publice de peste 21 de miliarde de euro.
S&P evaluează bonitatea unui stat prin analiza situației instituționale, a economiei, a poziției externe, a situației fiscale și a politicii monetare. La ultima evaluare din aprilie, componentele fiscale au primit cele mai slabe scoruri, fiind evaluate cu 5 pe o scară de la 1 la 6. Agenția a avertizat anterior că procesul de consolidare fiscală trebuie să rămână pe traiectoria estimată, evitând situații în care măsurile Guvernului sunt insuficiente sau unde creșterea economică slabă reduce eficiența ajustărilor.
Contextul economic actual este influențat de indicatori volatili, precum cursul euro care a atins un maxim istoric de 5,2788 lei și randamentul titlurilor de stat cu scadență la zece ani, care a urcat la 7,69%. De asemenea, indicele BET de la Bursa de Valori București a înregistrat o scădere de aproximativ 12% față de maximul atins în luna august, reflectând instabilitatea de pe piețele financiare locale.