Ministerul de Finanțe utilizează un mecanism neobișnuit pentru a atrage fonduri, oferind titluri de stat cu dobânzi de peste 7% donatorilor de sânge. Această facilitate, care a fost lansată în 2023 în urma unei campanii realizate împreună cu un post de radio rock, urmărește să rezolve problemele periodice de disponibilitate a sângelui. În același timp, statul beneficiază de o sursă suplimentară de finanțare prin implicarea cetățenilor care utilizează certificatele primite după donare pentru a accesa aceste instrumente financiare.
Conform datelor prezentate de Bloomberg, aproximativ 2,8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă circa 604 milioane de dolari, au fost atrase prin această facilitate de la începutul anului 2025. Participarea la acest program este formată din zeci de mii de investitori individuali. Un exemplu de utilizator este Ionuț Nedelea, un manager de proiect în vârstă de 46 de ani, care donează sânge de câteva ori pe an și folosește certificatul pentru a investi. Această dobândă preferențială este cu aproximativ un punct procentual peste cea disponibilă în mod obișnuit pentru investitorii de retail.
În România, programele destinate populației, inclusiv facilitatea pentru donatorii de sânge, asigură aproape o cincime din necesarul total de împrumut al statului. Această strategie oferă un avantaj pentru guvern, deoarece micii investitori tind să păstreze obligațiunile până la maturitate. Acest comportament diferă de cel al fondurilor sau instituțiilor străine, care pot retrage rapid capitalurile în perioade de turbulențe. Laviniu Beze, reprezentant al unei asociații a investitorilor de retail, menționează că titlurile de stat reprezintă acum 40% din portofoliul său personal.
Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, susține că beneficiile sociale justifică costul suplimentar plătit donatorilor prin dobânzi mai mari. „Scopul nostru nu este să îmbogățim niște oameni, ci să sprijnim donarea de sânge”, a declarat Nanu pentru Bloomberg. Totuși, există critici legate de faptul că aceste facilități fiscale și dobânzile preferențiale pot transforma populația într-o sursă de finanțare relativ scumpă. De asemenea, mutarea economiilor din depozitele bancare către obligațiunile guvernamentale ar putea pune presiune pe sistemul bancar.
România nu este singura țară care promovează obligațiunile guvernamentale către micii investitori, Italia, Japonia sau Brazilia având programe similare. La nivel internațional, tendința de implicare a gospodăriilor în finanțarea datoriei publice este în creștere. În țările monitorizate de OCDE, gospodăriile dețineau 11% din datoria guvernamentală în 2024, o pondere care a crescut de peste două ori față de nivelul înregistrat în 2021, reflectând o schimbare în modul în care populația interacționează cu instrumentele de datorie.
Această evoluție a participării populației la datoria publică se încadrează într-un context global de diversificare a surselor de finanțare ale statelor. În timp ce instituțiile financiare mari urmăresc profitul și lichiditatea rapidă, investitorii individuali oferă stabilitate portofoliului de datorie guvernamentală prin menținerea activelor pe termen lung. Această dinamică este esențială pentru gestionarea riscurilor în perioadele de volatilitate economică, transformând donațiile de sânge într-un instrument de stabilitate financiară pentru stat.