România utilizează o strategie neobișnuită pentru a atrage fonduri de la cetățeni în vederea finanțării datoriei publice, prin mecanismul de „sânge contra obligațiuni”. Conform unei analize Bloomberg, această metodă permite donatorilor de sânge să acceseze emisiuni de titluri de stat cu randamente preferențiale, depășind pragul de 7%. Această abordare inovativă a reușit să strângă aproximativ 2,8 miliarde de lei de la începutul anului 2025, contribuind la diversificarea surselor de finanțare ale statului român.
Programul, care include tranșe dedicate donatorilor în cadrul programului FIDELIS, a fost introdus de Ministerul Finanțelor încă din anul 2023. În acel an, aceste emisiuni specifice au reușit să atragă circa 641 de milioane de lei de la populație. Obiectivul principal al autorităților este de a transforma economiile cetățenilor într-o resursă suplimentară pentru buget, în contextul în care finanțarea de la investitorii individuali acoperă aproape o cincime din necesarul total de împrumuturi al guvernului.
Din punct de vedere tehnic, dobânda oferită donatorilor este cu aproximativ un punct procentual mai mare decât rata disponibilă pentru majoritatea investitorilor individuali obișnuiți. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat pentru Bloomberg că scopul nu este îmbogățirea unor persoane, ci sprijinirea actului de donare de sânge. Prin această metodă, statul urmărește să rezolve simultan nevoia de sânge pentru sistemul medical și necesarul de capital pentru bugetul de stat.
Fenomenul de atragere a economiilor populației nu este exclusiv românesc, fiind observat și în alte economii cu datorii ridicate. În Japonia, vânzările de obligațiuni către investitorii individuali au atins niveluri record, cu o valoare de 5,14 trilioane de yeni între aprilie și septembrie, ceea ce reprezintă o creștere de 84% față de perioada precedentă. Guvernele caută astfel să elimine orice credit disponibil, profitând de faptul că persoanele fizice tind să păstreze titlurile până la maturitate.
Strategia de a utiliza investitorii individuali vine însă și cu riscuri economice identificate de experți. Dacă cetățenii transferă sume masive din depozitele bancare către titlurile de stat, băncile pot pierde o parte din baza lor de depozite, afectând stabilitatea financiară. De asemenea, oferirea de dobânzi mai mari sau de avantaje fiscale pentru a convinge populația poate crește costul total al finanțării statului, transformând această sursă într-una mai puțin ieftină.
La nivel global, tendința de creștere a ponderei economiilor gospodăriilor în datoria publică este evidentă. Conform datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în 2024, gospodăriile dețineau 11% din datoria publică în țările monitorizate de OCDE, o cifră care este de peste două ori mai mare decât ponderea înregistrată în anul 2021. Această schimbare de comportament indică o orientare tot mai pronunțată a investitorilor individuali către piețele de capital.