Banca Angliei a decis joi prima majorare a dobânzii de referință din ultimii peste trei ani, aplicând o creștere de 25 de puncte de bază. Această decizie duce rata cheie la nivelul de 4%, marcând prima mișcare de acest tip din august 2023. Instituția britanică devine astfel ultima mare bancă centrală care intră într-un ciclu de înăsprire monetară de când SUA și Israelul au intrat în război cu Iranul, eveniment care s-a produs acum opt luni.
Decizia a fost susținută de majoritatea membrilor Comitetului de politică monetară, moțiunea trecând cu un raport de 8 la 1. Totuși, un membru a ales să difere, votând pentru o majorare mai agresivă de 50 de puncte de bază, care ar fi dus rata la 4,25%. Catherine L. Mann, cel mai hawkish membru al comitetului, a argumentat că o creștere mai mare ar fi fost o „politică bună” pentru a contracara efectele de rundă secundă și pentru a consolida credibilitatea, pe fondul unui regim de inflație ridicată.
Factorii de decizie au subliniat că conflictul din Orientul Mijlociu intră în a noua lună, influențând direct prețurile globale la energie, care au continuat să crească de la un nivel deja ridicat. Comitetul estimează că inflația din Regatul Unit va crește până la aproximativ 5% până la jumătatea anului 2027. Ulterior, se așteaptă ca aceasta să scadă pe măsură ce impactul prețurilor la energie asupra ratelor de inflație pe 12 luni se diminuează și politica monetară restrictivă începe să își producă efectele.
Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a avertizat anterior că, în absența unui progres real către soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu, riscurile pentru prețurile la energie și inflație sunt în creștere. Această poziție a fost susținută și de datele recente, care arată că rata anuală a inflației în Regatul Unit a sărit la 3,5% în septembrie. Creșterea a fost determinată de costul carburanților, aspect critic pentru Regatul Unit, care funcționează ca un importator net de energie.
Reacția piețelor a fost vizibilă prin creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale britanice, cunoscute sub numele de gilts. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani a ajuns la 5,1546%, în timp ce cel pentru obligațiunile pe 2 ani a crescut cu 4 puncte de bază, la 4,782%. În același timp, lira sterlină a rămas stabilă față de dolarul american și euro, după ce miercuri atinguse un maxim post-Brexit. Strategul Scott Gardner de la JPMorgan Personal Investing a observat că această mișcare reprezintă o întoarcere de 180 de grade față de previziunile de la începutul anului.
Decizia Băncii Angliei se încadrează într-un context global de volatilitate economică, unde marile bănci centrale monitorizează constant șocurile externe. În Regatul Unit, vulnerabilitatea la prețurile energiei este accentuată de statutul de importator net, ceea ce face ca politicile monetare să fie extrem de sensibile la dinamica piețelor de combustibili fosili și la tensiunile geopolitice din zonele de producție.