Banca Națională a Elveției a raportat un profit de 19,1 miliarde de franci elvețieni, ceea ce înseamnă aproximativ 23,3 miliarde de dolari, în cursul celui de-al treilea trimestru al anului 2026. Această performanță financiară a fost facilitată de câștigurile generate de rezervele de aur și de activele denominate în diverse valute. În primele nouă luni ale anului, profitul cumulat al instituției a ajuns la o sumă de 44,2 miliarde de franci elvețieni, echivalentul a aproximativ 53,8 miliarde de dolari.
În ciuda cifrelor pozitive, rezultatul trimestrial indică o scădere de aproape 32% față de perioada corespunzătoare anului trecut. Câștigurile obținute din deținerile de aur au înregistrat un total de 7,6 miliarde de franci, o valoare mult mai mică decât cei 14,3 miliarde de franci raportați în trimestrul al treilea din 2025. Totodată, investițiile realizate în activele denominate în valută au generat un profit de 11,6 miliarde de franci, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 15%.
Fluctuațiile piețelor financiare și ale cursurilor de schimb au influențat direct aceste rezultate. După ce francul elvețian a apreciat cu aproximativ 12% față de dolar în anul 2025, acesta s-a depreciat cu circa 3,6% de la începutul anului curent. În același interval, aurul, care a cunoscut o creștere de aproximativ 66% anul trecut, a pierdut peste 7% din valoare în raport cu anul 2026.
Structura portofoliului de investiții al băncii centrale este axată pe active internaționale. La finalul celui de-al treilea trimestru, 61% din rezervele valutare erau plasate în depozite la instituții financiare internaționale și în obligațiuni guvernamentale, în timp ce 28% se aflau în acțiuni și 11% în alte obligațiuni. Din perspectiva monedelor, euro reprezenta 39% din portofoliu, în timp ce dolarul american a ocupat o cotă de 37%.
Spre deosebire de alte instituții precum Rezerva Federală americană sau Banca Angliei, SNB gestionează un portofoliu semnificativ de acțiuni internaționale. Instituția aplică o strategie de investiții pasive, urmărind indicii bursieri fără a selecta companii individuale, concentrându-se pe societăți mari și mijlocii din economiile dezvoltate. Profitul acumulat poate crește perspectiva de distribuire a unor sume către guvernul federal și către autoritățile cantonale elvețiene, sub rezerva rezultatelor anuale finale.
Mandatul principal al băncii centrale rămâne menținerea stabilității prețurilor, cu o țintă a inflației situată între 0% și 2%. Pentru a atinge acest obiectiv, SNB utilizează instrumente precum dobânzile și politica valutară. Aceste decizii de politică monetară pot avea un impact negativ asupra rezultatelor financiare ale instituției, deoarece prioritatea este stabilitatea economică, nu maximizarea profitului prin instrumente de piață.