Banca Națională Elvețiană a anunțat vineri că a obținut un profit de 19,1 miliarde de franci elvețieni, ceea ce înseamnă aproximativ 23,3 miliarde de dolari, în urma investițiilor sale realizate în al treilea trimestru. Această performanță financiară a fost facilitată de pozițiile băncii centrale în rezervele de aur și de valută străină. Totodată, profitul cumulativ de la începutul anului a ajuns la 44,2 miliarde de franci, echivalentul a circa 53,8 miliarde de dolari.
Deși cifrele sunt solide, profitul total înregistrat în al treilea trimestru al anului 2026 a suferit o scădere de aproape 32% față de perioada identică din anul precedent. Rezultatele contabile trimestriale ale SNB sunt compuse din venituri generate prin dobânzi, dividende și ajustări de evaluare. Aceste din urmă sunt rezultate direct din fluctuațiile cursului de schimb și din modificările prețurilor de piață care afectează activele deținute.
Un factor determinant pentru rezultate a fost performanța metalului galben, SNB înregistrând un câștig net de 14,3 miliarde de franci din aur în acest trimestru. Această valoare este semnificativ mai mare decât câștigul net de 7,6 miliarde de franci raportat în cele trei luni până în septembrie. Deși aurul a avut o creștere record în 2025, evoluția sa a fost mult mai volatilă în 2026, pierzând peste 7% din valoare de la începutul anului.
În ceea ce privește pozițiile valutare, profitul a atins 11,6 miliarde de franci, înregistrând o scădere de aproximativ 15% față de perioada precedentă. Portofoliul de rezerve include investiții în acțiuni internaționale, fiind alocat astfel: 61% în obligațiuni de stat, inclusiv depozite la băncile centrale și la Banca pentru Reglementări Internaționale, 28% în acțiuni și 11% în alte obligațiuni. Expunerea valutară este distribuită în principal între euro, cu 39%, și dolari americani, cu 37%.
SNB se distinge prin faptul că este un investitor pasiv pe piețele de capital, neimplicându-se în selecția titlurilor de acțiuni. Portofoliul său este bazat pe un indice de referință compus din indici bursieri internaționali, concentrându-se pe companii cu capitalizare medie și mare de pe piețele dezvoltate. Profiturile sunt distribuite în mare parte către guvernul federal și administrațiile locale din Elveția, sub condiția ca capitalul propriu să fie suficient de mare pentru a permite plata dividendelor.
Mandatul principal al băncii centrale nu este generarea de profit, ci asigurarea stabilității prețurilor în Elveția. SNB prioritizează mandatul de politică monetară, ceea ce poate influența negativ rezultatele anuale. Instituția utilizează ratele dobânzilor și cursurile de schimb pentru a menține inflația într-un interval țintit între 0% și 2%, o poziție care o plasează într-o zonă atipică față de alte bănci centrale internaționale.