Costurile pentru serviciile de utilități în Rusia au înregistrat o creștere de peste 50% de la începutul războiului, generând presiuni economice semnificative asupra populației. Această evoluție a forțat numeroase familii să își modifice drastic obiceiurile de consum, reducând bugetul alocat alimentelor pentru a putea acoperi facturile la apă, electricitate și încălzire. Situația este agravată de un context economic marcat de presiuni inflaționiste constante și de o economie aflată sub influența cheltuielilor militare ridicate.
Impactul acestor majorări este vizibil la nivel individual, exemplificat de cazul Polina Ibragimova, o profesoară de istorie din Moscova. Factura sa a ajuns la 12.000 de ruble, aproximativ 150 de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de un sfert față de perioada verii. Această sumă consumă aproximativ jumătate din salariul ei lunar, determinând-o pe femeie să economisească la mâncare prin porționarea mai strictă a alimentelor și să caute activități suplimentare, precum meditațiile, pentru a compensa diferența.
Mecanismul de ajustare a prețurilor implică guvernul federal, care stabilește orientările generale, și autoritățile regionale, care decid valoarea finală a majorărilor. Deși scumpirile au fost amânate până la 1 octombrie pentru a nu afecta perioada alegerilor parlamentare din septembrie, decizia a fost urmată de unele dintre cele mai mari creșteri tarifare din ultimii ani. Această politică de ajustare intervine într-un moment în care lipsa forței de muncă și scumpirea carburanților mențin presiunea asupra prețurilor.
Reacțiile politice la aceste creșteri au fost diverse, de la critici directe la solicitări de intervenție oficială. Ghennadi Ziuganov, liderul Partidului Comunist, a reclamat președintele Vladimir Putin, menționând că factura sa pentru apartamentul din Moscova a depășit 30.000 de ruble, sumă mai mare decât pensia medie din țară. Totodată, Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, a criticat majorările excesive din unele regiuni și a cerut implicarea procurorilor și a autorității pentru concurență.
Sectorul economic de proximitate se confruntă, de asemenea, cu dificultăți majore cauzate de noile costuri de funcționare. Anastasia Zapoteeva, care administrează un bar în Moscova, a subliniat că majorările sunt deosebit de greu de gestionat pentru afacerile recente. Pe lângă costurile utilităților, micii întreprinzători se luptă cu taxe mai mari, într-un context în care Banca Centrală estimează că inflația va atinge valori între 7,1% și 7,6% în anul 2026, depășind ținta de 4%.
Gestionarea inflației rămâne o prioritate pentru Banca Centrală a Rusiei, care menține dobânda de referință la 14%. Guvernatoarea Elvira Nabiullina a avertizat că facturile ridicate pot alimenta așteptările inflaționiste ale populației, care au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii doi ani. Următoarea decizie privind dobânda de referință este programată pentru 18 decembrie, într-un efort de a echilibra stabilitatea prețurilor cu necesitățile economiei.