Companiile din zona euro se pregătesc pentru o perioadă de negocieri salariale tensionate, pe măsură ce costurile cu energia cresc. Un sondaj recent realizat de Banca Centrală Europeană relevă faptul că aproximativ 40% dintre marile firme intervievate anticipează solicitări de majorare a salariilor sau consideră că există un risc real de apariție a acestor revendicări. Această cifră este dublă față de nivelul înregistrat în sondajul anterior din luna iulie, semnalând o posibilă intensificare a presiunilor inflaționiste în regiune.
Evoluția ritmului de creștere a salariilor este estimată ca fiind una de încetinire pe termen lung, însă ajustările vor fi mai lente decât prognozau firmele acum trei luni. Conform datelor, companiile estimează că creșterea salariilor va coborî de la 3,2% în 2025, la 3% în 2026 și la 2,9% în 2027. BCE monitorizează îndeaproape dacă scumpirea energiei se va transmite către salarii, deoarece majorările pentru compensarea puterii de cumpărare pot duce la transferul costurilor în prețurile de vânzare.
Firmele care vând direct către populație se confruntă cu dificultăți majore în recuperarea cheltuielilor suplimentare prin ajustarea prețurilor. Aproximativ 90% dintre aceste companii au declarat că pot transfera doar parțial sau într-o măsură redusă costurile cu energia și alte inputuri către consumatori. Situația este diferită pentru companiile care furnizează produse și servicii altor întreprinderi, unde mai puțin de jumătate au indicat existența unor astfel de limitări în procesul de prețuire.
Riscurile economice rămân ridicate, existând temeri că presiunile asupra costurilor se vor menține și în anul 2027. Printre factorii de risc menționați se numără expirarea contractelor de protecție împotriva fluctuațiilor de preț, scumpirea produselor agricole și efectele întârziate ale majorărilor de costuri din perioadele trecute. Aceste elemente complică perspectiva inflației, deoarece presiunile se pot acumula și pot reapărea în cadrul negocierilor comerciale și salariale, chiar dacă prețurile de vânzare nu cresc imediat.
În ceea ce privește direcția capitalului, companiile își schimbă prioritățile de investiții către domenii tehnologice și de infrastructură critică. Bugetele sunt direcționate tot mai mult către inteligența artificială, serviciile cloud, centrele de date, apărare și electrificare. În contrast, sectoarele tradiționale, precum industria chimică, alimentară sau textilă, își reduc investițiile din cauza costurilor ridicate, a cererii slabe, a concurenței externe și a incertitudinilor politice care afectează marjele de profit.
Deciziile privind politica monetară rămân într-un moment de maximă sensibilitate pentru economia europeană. BCE a decis joi să mențină dobânzile neschimbate, însă a semnalat posibilitatea unei majorări la următoarea reuniție, în funcție de evoluția inflației. Monitorizarea acestui proces este vitală pentru a preveni transformarea unui șoc energetic inițial într-un cerc vicios de cereri salariale și noi creșteri de prețuri.