Uniunea Europeană are potențialul de a reduce cu aproximativ o treime decalajul de productivitate existent față de Statele Unite ale Americii. Această perspectivă este prezentată într-o analiză realizată de BCE, conform informațiilor transmise de Reuters. Diferența de performanță dintre cele două zone economice a crescut semnificativ în ultimii ani, comparativ cu anul 1995, când nivelurile de productivitate erau aproape identice.
În prezent, angajații din cadrul Uniunii Europene generează o producție cu aproximativ 20% mai mică pe oră comparativ cu colegii lor din Statele Unite. Analiza indică faptul că dimensiunea companiilor este un factor determinant în această disparitate. Firmele care angajează cel puțin 250 de persoane generează o valoare adăugată anuală de 86.800 de euro per angajat, în timp ce micile unități cu sub 10 salariați produc mai puțin de jumătate din această sumă.
Pentru a atinge acest obiectiv, BCE susține că Uniunea Europeană ar trebui să adopte o distribuție a companiilor mari și mici similară cu cea observată în SUA. Performanța mai slabă a Europei este atribuită unui nivel redus de inovare, unor reglementări fragmentate și unor piețe de capital care nu sunt la fel de dezvoltate. Aceste elemente limitează capacitatea firmelor europene de a concura la nivel internațional și de a se extinde.
În acest context, BCE promovează proiectul „EU Inc”, care vizează crearea unui cadru juridic unic pentru companiile active pe întregul continent. Acest sistem ar permite firmelor să evite actualul mozaic format din 27 de legislații naționale și numeroase forme juridice diferite. Inspirat parțial de modelul corporativ din statul american Delaware, „EU Inc” ar trebui să reducă barierele pentru afacerile care operează transfrontalier.
Proiectul „EU Inc” este văzut ca un instrument de consolidare a pieței unice, având potențialul de a sprijni concurența, inovarea și creșterea productivității. În timp ce Europa se confruntă cu obstacole legislative, Statele Unite găzduiesc multe dintre cele mai mari companii globale și conduc procesul de dezvoltare a inteligenței artificiale. Un cadru juridic unitar ar putea ajuta companiile europene să depășească aceste limitări structurale.
Evoluția productivității în economiile dezvoltate rămâne un subiect critic pentru stabilitatea piețelor globale și pentru competitivitatea tehnologică. Deciziile privind reglementările și structura piețelor de capital influențează direct capacitatea de a atrage investiții masive în sectoare precum inteligența artificială. În Europa, integrarea piețelor rămâne un pas esențial pentru a echilibra raportul de forță cu marile economii din afara blocului european.